Prima zi din an: Sfântul Vasile, primul „petrecăreț” al anului

De numele Sfântului Vasile cel Mare, sărbătorit de creștini în prima zi a anului, se leagă o serie de tradiții și superstiții despre care se spune că aduc sănătate și noroc celui care le respectă.

 

În prima zi a anului, de ziua Sfântului Vasile cel Mare, credincioșii merg la biserică pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru ajutorul primit până acum și să se roage pentru sănătate și spor în anul care urmează.

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Pont, în jurul anului 329. A studiat retorica, filosofia, astronomia, medicina și geografia, iar în anul 370, a devenit episcop al Cezareei și, în același timp, Mitropolit al Cappadociei şi Exarh al Pontului. Este considerat părintele monahismului oriental, pentru că scrierile sale din acea vreme au pus bazele vieţii monahale sistematiceți este prăznuit de creștini în prima zi a anului și preaslăvit pentru scrierile sale, pentru rugăciunile pe care le-a lăsat și pentru viața dedicată oamenilor săraci. A creat un așezământ filantropic la marginea Cezareei, care a fost numit de credincioși Vasiliada.

Se spune că Sfântul Vasile l-ar fi rugat pe Dumnezeu să îi dea o zi, iar acesta i-a dat prima zi din an. Fericit, Sfântul Vasile a legat o crenguță de busuioc la toarta unui clopoțel și i-a urat lui Dumnezeu lucruri bune, iar de aceea există obiceiul de a ura de 1 ianuarie.

 

În credința populară românească, în ziua de 1 ianuarie se respectă numeroase obiceiuri și tradiții, astfel că prima zi a anului reprezintă un moment de cumpănă și marchează începerea unui an nou și, simbolic, al unui nou ciclu de viață. Potrivit tradiției populare românești, 1 ianuarie este o zi fastă prin excelență, fiind prima zi a anului, a unui nou interval de timp.

În ziua de Anul Nou, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, iar mesajul transmis de colind este unul de viață lungă, sănătate și prosperitate. În vechime, Sorcova era confecționată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vișin, prun) sau de trandafir, tăiate și puse în apă la înmugurit și înflorit, în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moș Nicolae (6 decembrie). Astăzi, Sorcova, simbol al vegetației de primăvară, este făcută din hârtie colorată și din flori artificiale.

La sate există încă obiceiul dezlegării anului, iar tinerii colindă și fac zgomote cu bice, buciume sau oale, ca să alunge duhurile rele. În această zi de mare sărbătoare se merge cu Sorcova, Semănatul, Plugușorul, Plugul cel Mare, Vasilca, iar mielul Vasilică aduce noroc și bogăție.

 

În credința populară, pentru a avea noroc în anul care începe este bine ca prima persoană care intră în casă pe 1 ianuarie să fie un bărbat. Se mai crede că așa cum este musafirul (semănătorul) care-ți intră în casă în ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi tot anul.

Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe față, te ștergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat și sănătos tot anul. Se spune că e bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Pe de altă parte, dacă pe 1 ianuarie dormi, vei fi leneș întregul an.

În ziua de Anul Nou se aruncau prin casă spice de grâu, iar seara, acestea erau strânse, pentru a fi din nou aruncate prin cămin, în ziua de Sfântul Ioan. După aceea, se făcea un mănunchi din spice și se păstrau, fiind benefice pentru durerile de cap.

Tradiția mai spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, iar oamenii trebuie să-și pună un gând bun, ca să le meargă bine. Tot în prima zi a anului se fac previziuni despre vreme. Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelșugat, iar dacă este senin și geros, oamenii vor fi sănătoși pe parcursul anului.

 

În ziua de Sfântul Vasile se spune că este bine să bei vin roșu, existând credința că pe cât de mult vin va bea omul, atât sânge va avea în obraz peste an. Asta i-a adus Sfântului Vasile faima de „primul petrecăreț al anului”.

Biserica îl consemnează însă ca fiind apărătorul creștinilor, considerat „păzitor de duhuri rele”. Se spune că Sfântul Vasile cel Mare are „putere asupra dracilor“ și apare înfățișat ca unul dintre sfinții care au făcut minunile cele mai mari, rugăciunile lui având puterea de a scoate duhurile rele și necurate din oameni. Se spune că pe vreme când era arhiepiscop în Cezareea Capadociei, el a dus o luptă aprigă cu aceștia, prin scris și prin cuvânt, luminând creștinătatea și apărînd dogma Sfintei Treimi.

Sfântul Vasile a murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creștină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

Aproape 600.000 de români își sărbătoresc ziua numelui în prima zi a anului. Le urăm și noi „La Mulți Ani cu sănătate!”