Ziua Medicinei de Urgență. Respect și recunoștință pentru salvatorii de vieți!
Profesioniștii din domeniul Medicinei de Urgență de pe întreg globul marchează această zi cu scopul de a conștientiza importanța acestei specialități și a existenței unor sisteme medicale de urgență bine dezvoltate, în toată lumea.
27 mai 1994 este ziua în care, la Londra, un grup de vizionari au semnat actul fondator al Societății Europene pentru Medicină de Urgență (EUSEM), cu scopul de a construi un model de sistem care să ofere fiecărui cetățean din Europa un răspuns profesional și competent la orice afecțiune care amenință sănătatea și viața. Această zi a devenit Ziua Internațională a Medicinii de Urgență, al căre scop este de a uni populațiile și factorii de decizie pentru a gândi și a vorbi despre Medicina de Urgență și îngrijirea medicală de urgență pe o singură voce și de a conștientiza „necesitatea unor sisteme medicale de urgență bine dezvoltate, bine pregătite și bine organizate”.
„Anul acesta, de Ziua Medicinei de Urgență, vom crește gradul de conștientizare cu privire la impactul global al schimbărilor climatice asupra sănătății umane. În ultimii ani, medicii de medicină de urgență au asistat la o creștere semnificativă a factorilor de risc pentru sănătate, care rezultă din schimbările climatice”, transmite EUSEM, care subliniază că Medicina de urgență trebuie să fie optim dezvoltată în toată lumea, iar resursele umane și materiale suficiente și eficiente.
România este recunoscută la nivel internațional între țările care au făcut „pionierat” în înființarea și dezvoltarea medicinei de urgență atât ca sistem, cât și ca specialitate, a precizat dr. Raed Arafat, secretar de stat în MAI, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), de Ziua Internațională a Medicinei de Urgență.
„În anul 1999, odată cu trecerea de la rezidențiatul de 3 ani la rezidențiatul de 5 ani, specialitatea de medicină de urgență din România a fost recunoscută la nivel European, România fiind printre primele 8 țări Europene care aveau această specialitate. La acest moment, peste 25 de țări din cadrul Uniunii Europene sau membre ale Societății Europene de Medicina de Urgență, cum ar fi Elveția, Serbia și Turcia, dețin această specialitate ca specialitate primară”, a precizat dr. Raed Arafat.
Șeful DSU subliniază că medicina de urgență a avut o evoluție pozitivă în țara noastră, dar „am fi fost mult mai departe astăzi și am fi evitat multe din problemele cu care se confruntă specialitatea în zilele noastre, dacă «sistemul» ne-ar fi lăsat să dezvoltăm această specialitate, și implicit rezidențiatul în acest domeniu”.
Referitor la tema de anul acesta, dr. Raed Arafat a atras atenția asupra impactului schimbărilor climatice asupra sănătății, prin „apariția fenomenelor meteo extreme, a epidemiilor cu risc major de a se transforma în pandemii și alte provocări noi, cu care nu am fost obișnuiți până acum. Aceste fenomene au un impact, dovedit științific, asupra sănătății umane și un rol major în agravarea bolilor cronice sau apariția unor noi boli, în regiuni ale lumii în care nu erau prezente”.
Impactul acestor fenomene este unul direct asupra sistemelor de răspuns la urgență, care trebuie să se adapteze și să se pregătească pentru a face față acestor noi provocări. „Decidenții trebuie să înțeleagă că pregătirea sistemelor de răspuns la situațiile de urgență și întărirea sistemelor sanitare și în mod deosebit a celor de asistență medicală de urgență și de îngrijire a pacienților aflați în stare critică este obligatorie, iar întârzierea în pregătirea și întărirea acestor sisteme va avea costuri mari din punctul de vedere al pierderilor de vieți omenești, dar și din punct de vedere economic. Este nevoie de un sprijin şi mai mare decât cel de până acum şi de o înţelegere aparte a acestui domeniu, departe de orgoliile personale şi de grup, care nu deservesc societăţii”, susține șeful DSU.
Subliniind că resursa umană este „cea mai valoroasă” în orice sistem, șeful DSU a afirmat că „cu cât resursa umană este mai bine pregătită și mai dedicată domeniului în care activează, crezând în el și având vocația necesară, cu atât sistemul este mai puternic și mai rezilient față de provocările continue la care acesta este supus”. Consideră însă că puțini înțeleg că această specialitate are un specific aparte, care o face diferită de alte specialități medicale, iar din această cauză, multe propuneri i-au fost respinse, fiind „considerate fie deplasate, fie chiar periculoase pentru sistemul existent”.
Cu toate acestea, spune că România a reușit să creeze un sistem integrat, complex și funcțional, care a fost probat în momente foarte dificile și a demonstrat eficiența unui astfel de sistem, sub coordonare unică, alcătuind nucleul sistemului de protecție și apărare civilă, comparativ cu un sistem alcătuit din diferite componente independente în care fiecare apără interesele componentei din care face parte. „Până acum am demonstrat că putem, iar de acum încolo trebuie să demonstrăm că înțelegem, apreciem și știm să ducem până la capăt ceea ce am început”, a concluzionat dr. Raed Arafat.
Acesta explică faptul că în acordarea asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat, sistemul include voluntari (elevi, studenţi şi persoane din diferite domenii şi meserii care ştiu să acorde primul ajutor), paramedici, pompieri, salvamontiști, asistenţi medicali, medici generalişti cu atestat în medicină de urgenţă şi medici specialişti care fac o pregătire de 5 ani de rezidenţiat în acest domeniu și a explicat câteva diferenţe majore între o Unitate de Primiri Urgenţe și alte secții de spital.
Astfel, personalul UPU vede peste o sută de pacienţi în fiecare zi, în timp ce în orice altă secţie dintr-un spital există un rulaj maxim de 10-15 pacienţi / 24 ore. În plus, dacă o secţie din spital poate refuza un pacient nou dacă are paturile ocupate, UPU nu-şi poate închide ușile dacă este supraaglomerată.
De asemenea, medicii şi personalul UPU şi din sectorul prespitalicesc au contact şi sunt expuşi public mult mai intens decât orice altă specialitate, profesează în medii necontrolate (domiciliul pacientului, stradă, spaţii publice sau aglomerate, zone greu accesibile, unităţile de primiri urgenţă), în timp ce colegii lor îşi practică specialitatea în spaţii mai controlate şi secții cu acces limitat.
Colaborarea interdisciplinară între medicii de urgenţă şi colegii lor din alte specialităţi este extrem de importantă. Dacă un coleg din altă specialitate, în timpul unei gărzi, nu înţelege această colaborare, riscul este ca întreagă activitate dintr-o unitate de primiri urgenţe să fie perturbată, cu impact negativ asupra pacienţilor.
„Medicina de urgenţă în faza prespitalicească nu poate fi practicată fără implicarea mai multor profesii care fie să lucreze cot la cot cu medicii şi personalul dedicat acestui domeniu – şi mă refer aici în mod deosebit la pompierii, salvamontiştii, lucrătorii sistemului 112 şi piloţii, fie să asigure sprijinul necesar că astfel de misiuni să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi normalitate – şi aici mă refer la forţele de ordine publică”, explică Raed Arafat.
Unităţile de primiri urgenţă sunt direct interconectate cu activitatea din prespital, mai ales prin SMURD. De aceea există o dependenţă a SMURD faţă de UPU care asigură medicii şi asistenţii pentru ambulanţele de terapie intensivă mobilă şi componență aeriană a acestuia. Această relaţie directă nu există în niciun alt domeniu sanitar.
Urgența medicală înseamnă accidentarea sau îmbolnăvirea acută care necesită acordarea primului ajutor calificat și/sau a asistenței medicale de urgență, la unul sau mai multe niveluri de competență, dupa caz. Intervențiile sunt apanajul personalului medical specializat în medicină de urgență, primul care intervine rapid și competent în situațiile care pun viața în pericol: stop cardiac, accident vascular cerebral, atac de cord, traume, insuficiență respiratorie, sângerare, sepsis etc.
La Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Județean de Urgență Buzău, una dintre primele înființate România, în 1998, secundele fac, de multe ori, diferența între viață și moarte. „Pacienții în stare critică sau care acuză dureri insuportabile sunt primii cărora li se acordă asistență medicală. Uneori, din această cauză, se creează tensiuni, alteori se ajunge la epuizare. Cu toate acestea, personalul UPU trebuie să se redreseze rapid, să se concentreze asupra fiecărui caz, să ia decizii rapide și corecte, pentru că în urgență nu sunt permise erorile, chiar dacă există și un grad sporit de imprevizibilitate”, explică medicul urgentist Adrian Zoican.
Urgența medicală necesită acțiune rapidă și cunoașterea manevrelor și codurilor medicale folosite pentru a comunica rapid și eficient, în echipa medicală. Este una dintre cele mai grele specialități medicale, dar „satisfacția pe care o ai când salvezi o viață nu poate fi descrisă în cuvinte, chiar dacă urgența înseamnă lucrul sub presiune permanentă. În momentul în care alegi această specialitate, trebuie să fii conștinet că viteza, adrenalina, usurința de a te adapta la cele mai diverse contexte trebuie să fie un mod de viață. În secțiile UPU există situații în care un medic sau un asistent trebuie să se ocupe și de 10 pacienți simultan, fiecare cu urgența sa. Resuscitarea, stabilizarea funcțiilor vitale, prinderea liniilor venoase, perfuzarea și monitorizarea semnelor vitale, înscrierea datelor în documentele medicale, administrarea tratamentelor, executarea manevrelor de prim ajutor în cazurile necesare, sunt doar vârful iceberg-ului. Prioritizarea și managementului timpului, empatia, comunicarea deschisă, inteligența emoțională și capacitatea de a înțelege situația și din perspectiva pacientului sunt esențiale în această profesie, în care viața unor oameni depinde de felul în care noi știm să intervenim”, mai spune medicul Adrian Zoican.
„Cu toții am simțit, măcar o dată în viață, cât de importanți sunt medicii, asistenții, infirmierii, studenții voluntari, paramedicii, pompieri salvatori care intervin atunci când cineva se află într-o situație de urgență, la limita dintre viață și moarte. Sunt medici cu competențe extinse, cu cunoștințe din toate specialitățile și a căror decizie, uneori la secundă, poate salva vieți. De Ziua Internațională a Medicinei de Urgență le transmit medicilor și întregului personal din acest domeniu, felicitări pentru devotamentul de care dau dovadă în munca de zi cu zi, pentru speranțele dăruite oamenilor, pentru tot efortul pe care îl depun în activitatea zilnică, prin furnizarea de servicii medicale tuturor pacienților aflați în situații critice. La mulți ani!”, este mesajul trnsmis de managerul SJU Buzău, Claudiu Damian.
Le mulțumim și noi salvatorilor, fie că vorbim despre medici și asistenți din cadrul Unităților de Primiri Urgente și al Serviciilor de Ambulanță, pompieri, piloți, salvamontiști și voluntari, pentru lecția de devotament pe care ne-o oferă zilnic și ne exprimăm respectul față de acești profesioniști care cu efort, curaj și profesionalism salvează vieți. „La mulți ani tuturor salvatorilor!”
