Instanța a admis arestul preventiv al doctorițelor anesteziste de la Spitalul Pantelimon. Experții ATI demontează acuzațiile procurorilor
Medicii sunt acuzați de omor calificat și tentativă de omor calificat, după ce ar fi redus doza de noradrenalină în cazul unui pacient în vârstă de 54 ani, care a decedat. Experții ATI susțin însă că „nu poate fi vorba în niciun caz de omor cu premeditare” și aduc argumente științifice în susținerea medicilor.
Judecătorii Tribunalului București au admis solicitarea procurorilor și au dispus arestarea preventivă a doctorițelor Maria Miron și Mirela Păiuș, de la secția ATI a Spitalului Sf. Pantelimon, reținute miercuri, în dosarul morților suspecte instrumentate într-un dosar penal deschis în luna aprilie a acestui an, dar în cazul asistentei medicale reținută pentru „mărturie mincinoasă în formă continuată” odată cu ele, a decis plasarea sub control judiciar.
Procurorii spun că medicii ar fi acționat conform „unui plan de a provoca decesul unor pacienţi, nu ştim pe ce criterii, dar se pare că medicii decideau că un pacient sau altul nu mai are şanse, nu se mai impune continuarea acestei terapii şi scădeau brusc doza de noradrenalină”, așa cum a declarat procurorul Alexandru Anghel, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Acuzațiile de „omor” aduse celor două doctoriţe reprezintă o premieră pentru medicina românească, până acum, medicii implicați în cazuri de malpraxis fiind acuzați în cel mai rău caz, de ucidere din culpă. În cazul lor, anchetatorii vorbesc de circumstanțe agravante și spun că „au profitat de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze”.
Oamenii legii investighează dacă medicii au abandonat anumiți pacienți în fază terminală, ca să elibereze locuri pentru a salva pacienți cu șanse de supraviețuire. Potrivit procurorilor, pacienții pe care cei doi medici îi considerau „de lăsat” să moară primeau doze de noradrenalină de 15 ori mai mici decât cele necesare, fără a consemna însă acest lucru în foaia de observație și afirmă că cele două doctorițe aveau „saloane dedicate” unde accelerau moartea pacienților.
Medicii de la Spitalul „Sfântul Pantelimon” se simt însă denigrați și atacați atât profesional cât și uman, considerând că din cauza acestei anchete sunt acuzați în bloc, și spun că ei își desfășară activitatea în mod corect, de aceea cer să fie lăsați să-și facă treaba, iar dacă justiția va dovedi că cineva se face vinovat, acela „să plătească”.
Colegii doctorițelor acuzate resping însă ferm ipoteza procurorilor, iar în semn de protest au intrat în grevă și amenință cu demisia în bloc. Din această cauză, zece intervenții chirurgicale programate pentru joi au fost amânate.
Spunând că „este inadmisibil să avem în fiecare săptămână reclamaţie că nu am salvat pacient cu neoplasm de opt ani, că nu am pus doza de noradrenalină nu ştiu cât, că aşa consideră aparţinătorul”, dr. Florina Pampilian, șefa secției ATI, a atras atenția asupra situației de criză din spital, în condițiile în care opt medici de la secția de Terapie Intensivă au amenințat că demisionează, din cauza presiunii insuportabile exercitată asupra lor de pacienți, aparținători și mass-media.
Medicul a precizat că, deocamdată, „nu putem să renunțăm și suntem dispuși să ne continuăm cu efort activitatea, cu rugămintea să fim lăsați să ne facem treaba”, subliniind că protestul medicilor nu are nicio legătură cu „procesul penal, cine e vinovat să plătească”, subliniind că „suntem oameni care ne desfășurăm activitatea în mod corect”.
Dr. Bogdan Socea, managerul demisionar al Spitalului „Sf. Pantelimon, spune că a fost „şocat” de acuzațiile „fără precedent” aduse celor doi medici. El spune că în perioada vizată de anchetă secția ATI „eraudoi pacienţi în aşteptare, dar nimic nu justifică o astfel de acţiune” și crede că „justiţia îşi va face treaba”, atrăgând totodată atenția că „doamnele doctor încă nu sunt condamnate”. De altfel, surse din anchetă spun că cele două suspecte au contestat măsura arestării preventive, mizând pe o măsură preventivă mai blândă, la Curtea de Apel București.
Referitor la protestul de astăzi, managerul spitalului spune că „medicii de anestezie şi terapie intensivă care sunt în spital au hotărât să intre într-o grevă spontană şi să nu dea anestezie la pacienţii cronici sau programaţi, dar, desigur, asigură urgențele, garda, şi pacienţii aflaţi deja în tratament. Au spus că vor semna o hârtie în care îşi vor da demisia, şi din contractul cu gărzile, şi din contractul cu spitalul”, a declarat Bogdan Socea.
La spital a ajuns și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, care consideră „absolut incredibil” ceea ce s-a întâmplat la Spitalul Sf. Pantelimon, catalogând situația ca una „fără precedent” și susține că „cei vinovați trebuie să plătească”, atrând însă atenția că nu trebuie blamat „în bloc” corpul medical.
În urmă patru luni, după declanșarea anchetei, Alexandru Rafila declara că nu crede că sunt justificate plângerile penale privind morțile suspecte de la spitalul Pantelimon, iar cele controalele efectuate de corpul său de control, Colegiul Medicilor și ancheta internă a conducerii unității medicale au arătat că „nu au fost constatate abateri de la protocoalele și procedurile terapeutice, care să ridice suspiciunea unei presupuse culpe medicale”.
Anterior, într-o conferință de presă, ministrul a anunțat că directorul medical al Spitalului Sf. Pantelimon a demisionat, iar managerul și-a anunțat demisia, însă aceasta va intra în vigoare peste câteva zile, întrucât unitatea sanitară nu poate fi lăsată fără conducere.
Ministrul Rafila susține că a discutat aproape două ore cu medicii de la spitalul „Sfântul Pantelimon” pentru a renunța la proteste și că „nu e vorba despre niciun șantaj din partea corpului medical”, dar crede că nu trebuie extinsă „culpabilizarea la întreg personalul”.
Medicii susțin că sunt tensionați, iar în aceste condiții nu-și vor putea desfășura activitatea. „Am depus demisiile din gărzi şi urmează demisia din secţie. Este inacceptabil să lucrăm în astfel de condiţii, presiunea e foarte mare, a fost oricum foarte mare dar acum a explodat”, spun medicii.
În urma discuțiilor cu medicii, ministrul spune că i-a convins „să-și continue activitatea în perioada următoare, însă trebuie să le recunoaștem statutul profesional, eforturile pe care le fac, să-i respectăm… Vor avea tot sprijinul din punct de vedere al resurselor. Un spital de urgență nu poate funcționa fără gărzi de ATI. Asta a fost principala noastră preocupare și pentru asta am venit să găsim o soluție. Atunci când oamenii aceștia beneficiază de invective, ei sunt oameni care lucrează, nu sunt criminali. Nu trebuie să extindem culpabilizarea la întreg personalul”, a afirmat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
La rândul său, dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor București (CMMB), consideră că în contextul anchetei de la Spitalul „Sfântul Pantelimon” se creează o imagine „foarte gravă” sistemului de sănătate și atrage atenția că „nu trebuie să extindem asupra întregului corp medical aceste acuze, pentru că în marea lor majoritate, medicii își desfășoară activitatea cu responsabilitate și respect față de pacient”.
Președinta CMMB spune că la momentul anchetei, pe baza datelor avute la dispoziție, nu s-a găsit nimic în neregulă, dar „adevărul este singurul element care în acest moment poate să restabilească încrederea și siguranța în sistemul de sănătate”, pentru că „pacienții din România au dreptul la un sistem de sănătate care să le ofere siguranță și încredere, și nu putem să restabilim acest lucru decât prin stabilirea adevărului”, cerând „să așteptăm rezultatul judecății finale, ca să vedem exact ce s-a întâmplat”, a preciat dr. Cătălina Poiană, care a precizat că pe durata verificărilor, CMMB nu a avut acces la înscrisuri ale medicilor și nici la acces la injectomate.
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, consilier onorific al ministrului Alexandru Rafila, a fost printre primii care contestă decizia procurorilor, dar și lipsa secțiilor de îngrijiri paliative din sistem, ducând la blocarea paturilor din ATI. El afirmă într-o postare pe pagina sa de socializare, că Secțiile ATI din spitale nu sunt „saloane de paliație”, iar acuzațiile aduse medicilor că „ar fi scăzut intenționat medicația unor pacienți terminali cu scopul de-a precipita decesul, nu reflectă neapărat adevărul”, punând în discuție ideea că în anumite situații poate fi justificată decizia unui medic de a întrerupe medicația care menține în viață un pacient aflat în stare foarte gravă, pentru a face loc altui pacient, care are nevoie de îngrijiri în Terapie Intensivă, cu șanse de a fi salvat.
Dr. Diaconu întreabă, retoric, dacă „ai – ipotetic – toate paturile din ATI blocate, și ai cazuri cu șanse mai bune de supraviețuire în UPU care nu pot fi transferate, este un gest compasionat să curmi suferința unui bolnav cu șanse minime de supraviețuire ca să faci loc altuia care poate va trăi?”, subliniind că „nu poți omorî un om a cărui inimă mai bate, ai cărui plămâni sunt ventilați mecanic, câtă vreme el este mort deja”.
Pe de altă parte, renumiți specialiști în anestezie și terapie intensivă le iau apărarea celor două doctorițe și vin cu argumente care ar putea răsturna concluziile procurorilor. Aceștia spun că cele două doctorițe ar fi procedat conform protocoalelor și ghidurilor medicale, care stabilesc modul de administrare a adrenalinei.
Prof. dr. Șerban Bubenek, președinte Societatea Română de Anestezie-Terapie Intensivă (SRATI), spune că în cazul de la Pantelimon, în niciun caz „nu poate fi vorba în niciun caz de omor cu premeditare” și crede că „în acest caz specific, este vorba de o interpretare după părerea mea, cu o experiență modestă de 40 de ani în ATI, de o interpretare greșită, care nu vine din altceva decât din necunoaștere”. „Acele viteze care sunt specificate în referat erau doze «mamut», de 15-20 ml pe oră, și s-a revenit la doza de întreținere uzuală de care are nevoie un pacient, după stabilizare. Toate ghidurile și toate lucrările științifice spun că trebuie să revii”, a punctat dr. Bubenek, care a menționat că cele două doctorițe anchetate sunt posesoare ale unor acreditări europene pe care nu le au decât 200 de medici din România.
Președintele SRATI a atras însă atenția că, „din păcate, în justiția din România nu sunt admiși experți medical cu formație judiciară, care să pună expertiză la îndemâna celor care fac aceste acte de urmărire penală, dar care nu pot compara ce se întâmplă între o lovitură de topor și ce se întâmplă în ATI”.
La fel de vehement a fost și prof. dr. Dorel Săndesc, prim-vicepreședinte SRATI, care a explicat că este total contraindicată administrarea unei doze ridicate de adrenalină unui pacient care primește inițial o doză „mamut”, așa cum au primit și pacienții de la spitalul Sf. Pantelimon, după ce acesta are o stare mai bună.
„În acest proces de stabilire a adevărului, datele medicale sunt capitale. Cheia problemei este noradrenalina. Din punct de vedere medical trebuie să vedem însă modul în care noradrenalina se poate administra și cum poate determina decesul pacientului. Uitându-ne pe doze, am constatat că dozele de 20 de ml pe oră sunt niște doze mamut, foarte mari, dincolo de limitele dozelor standard utilizate. Ele se recomandă în situații în care la doza standard nu se reușește creșterea tensiunii, ca măsură «eroică», dar sunt contraindicate pe durată lungă. Literatura de specialitate arată că nu se justifică menținerea acelor doze, că ele însele sunt toxice, pot provoca stop cardiac. Deci, reducerea dozei nu poate fi considerată o tentativă de omor, face parte din recomandările științifice”, a explicat dr. Dorel Săndesc, convins că „persoanele acuzate în acest dosar, în acest moment, sunt nevinovate”, iar singura greșeală care li s-ar putea imputa ar fi lipsa consemnării redcerii noradrenalinei în fișa medicală care este „absolut necesară. Dacă acest lucru s-a întîmplat, este o greșeală, în mod evident”, a concluzionat medicul.
Procurorii spun că injectomatele, aparatele care eliberează automat medicamentele în perfuzia bolnavilor și cu ajutorul cărora se administra pacienților din ATI noradrenalina care îi ținea în viață, în doza și la intervalul stabilit de medic, reprezintă atât cheia cât și principala problemă în materie de probe și admit că nu se poate realiza o trasabilitate clară cu privire la utilizarea injectomatelor, de aceea, deşi se vorbeşte despre 17 decese în patru zile, deocamdată, acuzațiile se referă la un singur pacient.
Procurorul Alexandru Anghel, de la Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a explicat că pacientul, internat pe 17 martie, a ajuns, după o săptămână, la ATI, pentru că i se agravase starea. Pe 26 martie a primit prima doză redusă de noradrenalină, iar în zilele următoare, starea i s-a îmbunătățit, dar asistenta care a reclamat neregulile i-ar fi administrat doza neredusă de medicament. La începutul lunii aprilie, după o nouă reducere a dozei de noradrenalină, bărbatul a decedat, iar procurorii consideră că „practic, e vorba de punerea în acţiune a unui plan de a provoca decesul unor pacienţi. Nu ştim pe ce criterii, dar se pare că medicii decideau că un pacient sau altul nu mai are şanse, nu se mai impune continuarea acestei terapii şi scădeau brusc doza de noradrenalină”, așa cum a afirmat Alexandru Anghel.
Deși inițial s-a vorbit despre decesul suspect al 20 de pacienţi în perioada indicată, apoi s-a stabilit că sunt 17, oficial, acuzaţiile formulate de către procurori se referă la un singur pacient, de moartea căruia sunt acuzate cele două doctorițe arestate preventiv, situația fiind confirmată, potrivit anchetatorilor, și de alte probe.
„Standardul unei acuzaţii în materie penală este unul foarte ridicat, nu ne putem juca cu aşa ceva. Până acum putem vorbi despre un pacient, un bărbat de 54 de ani. Ancheta este deosebit de dificilă, pentru că aceste aparate, injectomatele care administrau noradrenalina, nu erau alocate pe un anumit pacient, ci existau mişcări nedocumentate ale acestor aparate. Erau duse dintr-un salon în altul, mutate de la un pacient la altul, în funcţie de necesităţi. Noi am avut acces la înregistrările salvate de aceste aparate şi am putut ca, în baza acelei fotografii care a circulat şi în presă să identificăm un anumit aparat şi un anumit pacient”, a explicat procurorul Alexandru Anghel, subliniind că, în continuare „se fac investigaţii” și verificări cu privire la decesele altor pacienţi.
Anchetatorii susțin că datele stocate de aparat confirmă, în cazul pacientului de 54 de ani, decedat, că doza de tratament a fost redusă de două ori. Prima dată, spun procurorii, pacientul a fost salvat de o asistentă care ar fi mărit doza de noradrenalină, dar a doua oară când a fost scăzută doza, bolnavul a murit.
În aceeași cauză, o asistentă medicală care ar fi încercat să mușamalizeze cazul este acuzată de „mărturie mincinoasă în formă continuată”, procurorii susținând că „în trei ocazii diferite a fost audiată şi a dat declaraţii neconforme cu realitatea, sau nu a spus tot ce ştie. Cert este că noi avem date că ştie nişte lucruri care ar putea ajuta la elucidarea situaţiei şi nu ni le spune”, așa cum a afirmat procurorul Anghel. Aceasta, inițial rețiută de procurori, a fost plasată sub control judiciar.
Ancheta este însă abia la început. Cele două doctorițe nu au oferit, deocamdată, explicații clare referitoare la acuzații. Una a refuzat să facă orice declarație, cealaltă a negat că ar fi redus doza de noradrenalină. Cert este că, în ciuda acuzațiilor extrem de grave, ele se bucură, deocamdată, de prezumția de nevinovăție.
