Stresul, o problemă cu posibile urmări ireversibile asupra sănătății

Problema stresului a fost abordată multidisciplinar, de medici, cadre didactice, doctoranzi, cercetători ştiinţifici, fizioterapeuţi, psihologi, studenţi, farmacişti şi asistenţi medicali, la ediția din acest an a Stress Congres.

 

Cea de-a VII-a ediţie a Stress Congress, un eveniment naţional cu participare internaţională, devenit în timp unul de referinţă în domeniul medical şi social, a fost organizat în zilele de 10 și 11 octombrie, la Palatul Parlamentului, de Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti, în colaborare cu Fundaţia Ana Aslan International. „Ca de fiecare dată, în cadrul Stress Congress, nume sonore din medicina românească, dar și specialiști de top pe plan internațional, sunt alături de noi și de profesioniștii din sănătate, pentru a aborda multiplele fațete ale stresului, din perspectivă multidisciplinară. Medicina de precizie, medicina longevității, cercetarea longevității stresul și adicțiile, stresul specific diferitelor specialități medicale, oncologic, inteligența artificială în îmbătrânirea activă și sănătoasă, stresul în noile paradigme economice, medicale, prevenția în bolile infecțioase, infertilitate și sănătate mintală sunt doar câteva dintre temele care vor fi abordate în ediția din acest an”, a declarat, în deschiderea evenimentului, prof. univ. dr. Luiza Spiru, Chair Stress Congress 2024.

 

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila din București”, a atras atenția că stresul, definit ca un factor de risc dar și ca o boală în sine, se instalează treptat în organismul uman și poate conduce la apariția unor boli grave, chiar ireversibile. „Consider că ştiinţa longevităţii umane începe înainte de toate cu noi înşine, prin emoţie pozitivă, empatie şi iubire pentru a da frumusețe și încredere uneia dintre cele mai importante relații a trecerii noastre prin timp, aceea dintre minte, suflet și trup. Astăzi, deschidem împreună o nouă plajă de discuții și abordări de ordin științific care vor gravita în jurul unui același termen definit nu doar ca un factor de risc, ci și ca o boală în sine, stresul care, instalându-se treptat în organismul uman poate conduce la apariția unor boli grave sau extrem de grave. Fie că vorbim de stresul profesional, individual sau colectiv, această problemă majoră existenţială ascunde în spatele său o gamă largă de cauze pe care cred că ar trebui să ne focusăm atenţia şi să reuşim o diminuare accelerată a factorilor de risc”, a mai spus prof. univ. dr. Viorel Jinga.

 

Natalia-Elena Intotero, ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a vorbit despre impactul stresului asupra tinerilor şi a familiilor şi despre măsurile guvernamentale care pot fi luate pentru a sprijini familiile aflate în dificultate, accentuând importanţa egalităţii de şanse în accesul la resursele de sănătate mentală.

Geea Balazsy Titieni, secretar general adjunct – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a subliniat necesitatea digitalizării în domeniul sănătăţii şi a prezentat soluţii tehnologice inovatoare care vor putea contribui la monitorizarea şi gestionarea stresului în rândul populaţiei.

Irem Umuroglu, specialist în Sănătate Mintală şi Suport Psihosocial – OMS, Organizaţia Mondiale a Sănătăţii şi Dr. Daniela Timuş, Consultant în sănătate publică au oferit o perspectivă globală asupra fenomenului stres-ului şi a măsurilor internaţionale care sunt implementate pentru a preveni şi a reduce efectele acestuia, menţionând totodată rolul crucial al colaborării dintre ţările implicate.

 

Dr. Cristian Buşoi, europarlamentar, membru al Comisiei de Sănătate a Parlamentului European a pus accent pe politicile europene care susţin sănătatea mentală şi prevenţia stresului, subliniind totodată nevoia unui cadru legislativ adecvat şi a fondurilor europene pentru proiecte de cercetare în domeniul sănătăţii.

Dr. Dina Mergeani, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei a abordat problema stresului din perspectiva medicilor de familie, evidenţiind necesitatea unui diagnostic precoce şi a unei intervenţii rapide pentru pacienţii afectaţi de stres cronic.

Conf. univ. dr. Ştefan Busnatu, prorector pentru dezvoltarea infrastructurii informaţionale, digitalizare şi tehnologii inovative – U.M.F. “Carol Davila” a subliniat rolul tehnologiei în abordarea stresului şi a vorbit despre proiectele inovatoare dezvoltate de cadrul facultăţii pentru a sprijini sănătatea mentală.

 

Dr. Wargha Enayati, fondator al reţelei Regina Maria şi al Enayati Medical City a adus în discuţie importanţa infrastructurii medicale moderne şi accesul facil la servicii de sănătate de calitate în gestionarea stress-ului şi prevenirea acestuia.

Souad AlSerkal, fondator şi CEO al CommCation Consultancy a discutat despre comunicarea eficientă în domeniul sănătăţii şi despre cum poate aceasta să contribuie la reducerea anxietăţii şi a stresului în rândul populaţiei.

Bianca Simionescu-Rîmniceanu, reprezentanta Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti a vorbit despre rolul esenţial pe care îl joacă spitalele şi serviciile medicale în sprijinirea celor afectaţi de stress, subliniind importanţa accesului la servicii psihologice şi de consiliere.

 

Programul științific, abordat multidisciplinar sub tema cu tema „Sănătate cerebrală, îmbătrânire cerebrală şi ştiinţa longevităţii”, a debutat cu o masă rotundă la care au participat numeroase personalităţi din domeniul academic, medical, universitar, social şi politic. S-au abordat provocările actuale din domeniul sănătăţii, impactul stresului asupra populaţiei şi soluţiile care pot fi implementate pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii.

Moderată de prof. univ. dr. Luiza Spiru, masa rotundă a reprezentat un moment esenţial al evenimentului, oferind o viziune completă şi integrată asupra modului în care diferitele sectoare pot colabora pentru a reduce impactul stres-ului asupra sănătăţii publice şi pentru a construi un viitor mai sănătos şi mai armonios.

Prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost Preşedinte al României (1996 – 2000), a deschis discuţiile, subliniind importanţa educaţiei şi a colaborării între diversele instituţii pentru a preveni şi a combate efectele negative ale stresului.

 

Rectorul UMFCD, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a adus în centrul atenţiei rolul esenţial al universităţilor în pregătirea generaţiilor viitoare de medici şi cadre medicale în dezvoltarea cercetărilor privind sănătatea mentală şi prevenţia stresului, subliniind că „se simte acut nevoia unei abordări interdisciplinare în ceea ce priveşte tratarea problemelor cauzate de stres. Cred că şi de această dată se impune să readucem în discuţie importanţa prevenţiei şi nu doar din perspectivă medicală, ci în toată profunzimea sensului de a preveni sau de a preîntâmpina în mod esenţial stările negative ale spiritului şi ale minţii noastre că pot produce efecte grave uneori ireversibile trupului uman. Pe cale de consecinţă, pentru o evita aceste efecte avem nevoie înainte de toate de o activitate cerebrală echilibrată şi susţinută, de practici care favorizează sănătatea cognitivă şi emoţională şi care menţin neuroplasticitatea şi stimulează formarea de noi dimensiuni neuronale, iar pentru înţelegerea acestor concepte avem nevoie de educaţie permanentă care să conducă implicit şi la creşterea gradului nostru de informare şi conştientizare nu doar asupra factorilor de risc şi mai ales a înţelegerii cât mai timpurii a sensului vieţii prin cunoaşterea continuă”, a afirmat Jinga.

 

În premieră naţională, în cadrul Stress Congress 2024 a existat și o sesiune extraordinară dedicată jurnaliștilor, cu tema „Mass-media, sănătatea şi stresul: rolul jurnaliştilor, campaniile de informare şi educare, impact şi rezultate/bune practici înregistrare în 2024”, ținând cont că „jurnaliştii au o influenţă majoră asupra percepţiei publicului privind stresul şi sănătatea fizică şi mintală, iar prin diseminarea informaţiilor corecte şi accesibile, pot contribui semnificativ la educarea oamenilor cu privire la importanţa protejării sănătăţii”, au subliniat organizatorii evenimentului.

Tot în premieră a fost organizat panel-ul dedicat Anului aniversar UNESCO dedicat Acad. Prof. Dr. Ana Aslan.

Evenimentul a beneficiat de expertiza a peste 40 de lectori români şi străini din diverse specialităţi, care au prezentat informaţii de interes public, experienţe proprii în documentarea şi furnizarea ştirilor medicale, premiere, modele de bune practici, noutăţi la nivel naţional, european şi internaţional.

 

Sursă foto: Stress Congres