Infertilitatea, problema pentru care românii au nevoie de cel mai mult concediu medical

Pentru servicii de sănătate privind probleme de reproducție și pentru risc maternal, anul trecut s-au acordat cu peste 2.000 de zile de concediu medical mai mult decât pentru fracturi, cancer de sân, probleme ale coloanei vertebrale, AVC, dorsalgii și TBC pulmonar la un loc. 

 

Scandalul certificatelor medicale despre care premierul Marcel Ciolacu a afirmat că „este un fenomen de care s-a abuzat” și a cerut explicații în legătură cu numărul extrem de mare de concedii medicale de care au beneficiat salariații din România în ultimul timp, pentru care statul trebuie să plătească milioane de lei, pare să fi dat rezultate, pentru că numărul de certificate medicale emise de medici în ultimul an s-a redus semnificativ.

În anul 2024, medicii români au emis 3.206.170 de certificate medicale (față de 3.385.466 în anul 2023), pentru 7.150.903 de zile de concediu medical suportate din bugetul FNUASS pentru persoane juridice (8.104.084 în 2023) și 168.478 de zile pentru persoane fizice (256.181 în 2023), transmite Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), printr-un comunicat de presă.

 

În Top 10 coduri de boală pentru care s-au emis certificate medicale în anul 2024 se află „serviciile de sănătate pentru motive legate de reproducție”, pentru care anul trecut s-au acordat 4.591.905 de zile de concediu medical, ceea ce atrage atenția asupra faptului că natalitatea din ce în ce mai scăzută din țara noastră este cauzată nu doar de un trend sau de problemele socio-economice cu care se confruntă cuplurile, ci și de problemele tot mai frecvente de sănătate a reproducției.

La scurtă distanță se află fracturile, pentru care s-au acordat în total 1.187.749 de zile de concediu medical, respectiv, 545.892 de zile pentru fracturi membru inferior, 356.087 de zile pentru fracturi membru superior și 285.770 de zile pentru luxații, entorse și întinderi de ligamente ale articulației.

„Riscul maternal” (RM) se află, de asemenea, între cele mai frecvete coduri de boală, pentru care anul trecut s-au acordat 863.044 de zile de concediu medical.

 

Atrage atenția, de asemenea, „tumora malignă a sânului”, pentru îngrijirea căreia, anul trecut a fost nevoie de 777.569 de zile de îngrijiri medicale. Asta confirmă, încă o dată, că în România accesul la screening și tratament este limitat, iar prevenția lasă încă mult de dorit, acest tip de cancer plasând țara noatră pe primul loc în Uniunea Europeană, atât la incidență cât și la mortalitate.

Pentru „alte atingeri ale discurilor intervertebrale”, la nivel național, medicii au acordat 685.886 de zile de concediu medical, iar pentru „infarct cerebral” (AVC) a fost nevoie de 270.761 de zile de concediu medical.

Pe ultimele două locuri în acet top, CNAS menționează „dorsalgiile”, cu 266.722 de zile de concediu medical, respectiv „tuberculoza aparatului respirator”, pentru îngrijirea căreia a fost nevoie de 254.099 de zile de concediu medical.

 

Referitor la obligațiile de plată restante, reprezentând indemnizații de concedii medicale datorate persoanelor fizice și juridice, CNAS precizează că la începutul anului 2023, datoria era de 2,6 miliarde de lei, pe parcursul anului s-au achitat 3,7 miliarde de lei – contravaloarea concediilor medicale în limita bugetului aprobat-, iar alte 3,4 miliarde de lei au fost restatnțele cu care instituția a intrat în 2024.

Pe parcursul anului trecut s-au plătit 4 miliarde de lei, iar datoriile pentru concedii medicale datorate de FUNASS la final de an se ridicau la 4,1 miliarde de lei. Pentru anul 2025, bugetul aprobat pentru aceste obligații de plată este de 4,5  miliarde de lei, din care deja s-au achitat 4,2 miliarde de lei, până la 28 februarie.

„Valoarea totală a obligațiilor de plată include atât sumele restante din anii anteriori, cât și obligațiile noi înregistrate pe parcursul anului, având în vedere fluxul continuu al concediilor medicale. Astfel, valoarea obligațiilor de plată la începutul și sfârșitul fiecărui an reflectă atât plățile restante, cât și plățile pentru indemnizațiile de concedii medicale acordate în anul respectiv”, precizează CNAS.

 

Potrivit reprezentanților instituției, noțiunea de concediu medical „nu este sinonimă cu certificatul de concediu medical”, pentru același concediu medical putându-se emite mai multe certificate de concediu medical, unul „inițial” și celelalte „în continuare”, în funcție de „evoluția afecțiunii respective, cât și ca urmare a faptului că certificatul se emite doar pentru o durată de maximum o lună calendaristică (ex. pentru un concediu de sarcină și lăuzie, care are o durată totală de 126 zile calendaristice, se emit minim 5 certificate de concediu medical)”.

Totodată, nu toate zilele de concediu medical sunt suportate din FNUASS, în conformitate cu prevederile art. 12 din OUG nr. 158/2005, indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă fiind suportate de către angajator, din prima până în a 5-a zi, cu excepţia indemnizaţiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020.