Premierul Ciolacu cere explicații pentru valul de concedii medicale

​Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat intrigat de faptul că anul trecut au fost acordate 8,1 milioane de concedii medicale, echivalentul a „vreo 140 de ani de nemuncă” ceea ce în opinia sa este „un fenomen de care s-a abuzat”.

 

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, luni, că în ședința de guvern i s-au confirmat anumite semnale pe care le avea în legătură cu numărul extrem de mare de concedii medicale de care au beneficiat salariații din România în ultimul timp, pentru care statul trebuie să plătească milioane de lei. El spune că este conștient că „oamenii au nevoie de concedii medicale”, dar crede că „este un fenomen de care s-a abuzat”, de aceea a cerut CNAS să facă o analiză pe care promite că o va prezenta public.

„Anul trecut au fost 8,1 milioane de concedii medicale la o populație lucrativă de 6 milioane de români. Am cerut o analiză foarte clară și aștept un raport de la președinta Casei de Sănătate, să vedem din ce domeniu sunt – public sau privat. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, cred că nu în România, ci în Europa. Ar însemna vreo 140 de ani de nemuncă în România”, a afirmat premierul Ciolacu, subliniind că numai anul trecut, datoria CNAS pentru concedii medicale a fost de 1,2 milioane de euro.

 

Doar în 2022, angajații din România au avut peste 40 de milioane de zile de concediu medical, care au costat 5,9 miliarde de lei, sumă aproape dublă față de cea alocată pentru decontarea concediilor medicale în 2021, când au fost aproape la fel de multe zile de concediu medical.

În contextul în care există anumite sesizări ale unor angajatori care spun că unii salariați aflați în concediu medical își postează e rețelele de socializare poze din concediu, premierul consideră că „este normal ca atunci să faci o analiză, nu numai la Casa de Sănătate, nu numai la felul cum se raportează și cum se eliberează aceste concedii medicale. Nu sunt de acord să urmărim 6 milioane de români, să-i căutăm pe acasă, fiindcă nu asta este o abordare normală și sănătoasă la cap, dar trebuie să vedem și resursele de acoperire”, a mai spus Ciolacu.

În trimestrul I al anului 2023 s-au acordat 1.836.315 de certificate de concediu medical, pentru care CNAS trebuie să deconteze 1,93 miliarde lei.

 

În România, durata maximă a concediului pentru incapacitate temporară de muncă, pentru fiecare tip de afecţiune, este de cel mult 183 de zile pe an.

Medicul de familie poate acorda maximum 7 zile de concediu medical pentru un episod de boală și cel mult 28 de zile de concediu medical pe an, iar dacă pacientul are nevoie de mai multe zile de concediu medical, medicul specialist este cel care poate acorda prelungirea perioadei.

Conform legii, primele 5 zile de concediu medical sunt plătite de angajator, iar restul de stat, din bugetul CNAS și se acordă între 75 și 100 % din salariu.

În trecut, România a avut un mecanism de verificare a concediilor medicale, așa cum se întâmplă în alte țări din Europa, dar s-a renunțat la el.

În Belgia de exemplu, unde angajatorul plătește prima lună de concediu medical, regulile sunt foarte stricte. Controale din partea angajatorului se fac și în Italia.

În Europa, cele mai multe concedii medicale se acordă în Germania, Țările de Jos și Suedia.

 

Reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate spun că la 31 mai, instituția avea o restanță pentru plata concediilor medicale de 1,93 de miliarde de lei, dar spune că deși consideră că scutirile medicale se acordă prea ușor, în urma verificărilor efectuate de casele teritoriale, nu s-au găsit nereguli în înscrisurile medicale.

„Începând cu luna august 2021, CNAS a implementat un nou mecanism de acordare a certificatelor de concediu medical, în cel puțin două etape, prin care asiguratul beneficiază de o mai bună monitorizare a afecțiunii. Totodată, această reglementare are și rolul de a descuraja acordarea nejustificată de concedii medicale”, se arată într-un comunicat al CNAS, în care se menționează că instituția „poate verifica doar retroactiv modul în care sunt acordate certificatele de concediu medical: înscrierea tuturor informaţiilor obligatorii, cod de boală etc. Deoarece CNAS nu dispune de alte pârghii de control, a existat în Parlament o propunere de reglementare care să permită verificarea persoanelor aflate în concediu medical fără a le fi încălcată intimitatea. Propunerea a fost respinsă”.