CNAS: Bilanțul celor șase luni de mandat al președintelui Valeria Herdea
Într-o conferință de presă organizată la sediul CNAS, dr. Valeria Herdea, împreună cu echipa sa, a prezentat realizările și problemele cu care se confruntă instituția, precum și proiecțiile pe termen scurt, mediu și lung.
În cele șase luni de când se află la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea spune că s-a acționat pentru lărgirea accesului persoanelor asigurate și neasigurate la servicii medicale și medicamente decontate, reorganizarea unor programe naționale de sănătate curative; menținerea finanțării furnizorilor de servicii medicale la același nivel ca în semestrul II al anului 2023 și creșterea finanțării acolo unde a fost posibil; continuarea digitalizării și debirocratizării sistemului de asigurări sociale de sănătate; creșterea gradului de respectare a legislației în vigoare la nivelul furnizorilor de servicii medicale; întărirea managementului organizațional și extinderea dialogului instituției cu partenerii din domeniul medical și cu asociațiile de pacienți.
„Prin modificarea și completarea Contractului-cadru și a Normelor metodologice de aplicare a acestuia, precum și a actelor normative subsecvente, s-au introdus noi pachete de servicii de care pot beneficia persoanele asigurate și neasigurate, pe principalele paliere de asistență medicală, în scopul depistării unor afecțiuni grave, respectiv cancerele, hepatitele cronice B și C, iar la gravidă și HIV/SIDA”, a subliniat președintele CNAS.
Potrivit președintelui CNAS, unele modificări vizează implementarea măsurilor care revin CNAS în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului (PNCC) în România. Pentru serviciile de diagnosticare oncologică acordate persoanelor neasigurate, „finanțarea nu se va face din contribuțiile plătite de asigurați, ci de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferuri către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS). La fel se va finanța și testarea persoanelor neasigurate în scopul depistării hepatitelor cronice B și C, precum și a infecției HIV la gravidă”, a precizat dr.Valeria Herdea.
Potrivit acesteia, există un total de 16.764.725 de persoane asigurate la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dar „avem plătitori doar 6.238.919, și neplătitori 10.526.606 de persoane, din care fac parte pensionari, copii într-o formă de şcoală şi foarte multe categorii scutite”, a explicat președintele CNAS.
De asemenea, în lista de medicamente compensate s-au introdus 28 de medicamente unice, dintre care 22 noi, care acoperă arii terapeutice precum tratamentul hepatitei virale cronice D, afecţiuni neurologice (inclusiv scleroza multiplă), reumatologice (lupus eritematos sistemic, boala Still), dermatologice (pemfigus vulgar, hidradenita supurativă), oftalmologice (uveita la adulţi, cheratita severă), tratamentul bolii cronice de rinichi faza predializă, tratamentul patologiilor onco-hematologice (cancer mamar HER2 pozitiv sau triplu negativ, leucemie mieloidă cronică) şi unele boli rare (deficitul de leptină, epidermoliza buloasă, Boala Niemann-Pick). „Pentru alte şase care existau deja în listă a fost extinsă aria indicaţiilor terapeutice”, a mai spus dr. Herdea, care a meționat că, totodată „au fost elaborate, actualizate şi aprobate protocoalele terapeutice de prescriere în acord cu actualizarea Listei de medicamente şi cu deciziile de adăugare necondiţionată emise de ANMDMR pentru medicamentele aflate deja în rambursare și s-au reluat procesele de negociere pentru 67 de medicamente incluse condiţionat în rambursare, în baza contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat”, arată președintele CNAS.
Au fost reorganizate și unele programe de sănătate curative, între care Programul naţional de boli cardiovasculare la care s-au modificat criteriile de includere în program a unităților sanitare, în scopul creșterii numărului unităților de specialitate și a accesului bolnavilor la tratamente; Programul naţional de oncologie unde serviciile medicale efectuate de furnizori în cadrul Subprogramului de diagnostic şi monitorizare a afecţiunilor hematologice maligne prin imunofenotipare (examen citogenetic şi FISH şi examen de biologie moleculară) și s-a inckus și lichidul cerebrospinal, care se decotează chiar dacă se depășește valoarea de contract, la fel și în cazul Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne şi Subprogramului naţional de testare genetică.
Pentru Programul naţional de sănătate mintală s-a stabilit că durata şedinţei de psihoterapie/ consiliere psihologică clinică/ consiliere sau intervenţie de psihopedagogie din cadrul Subprogramului naţional de servicii conexe acordate persoanelor cu tulburări din spectrul autist este de 50 de minute, urmată de 10 minute pauză.
Au fost incluse 26 noi unități sanitare care derulează programe naționale de sănătate curative, trei dintre acestea fiind incluse în câte două programe.
Tot în această perioadă s-a procedat la reorganizarea CNAS și la coordonarea reorganizării celor 42 de case de asigurări de sănătate din subordine, s-a întărit echipa de specialiști ai CNAS în domeniul tehnologiei informației, a fost implementat sistemul e-factura în domenil asigurărilor de snătate, a fost semnat contractul de finanțare pentru redimensionarea, standardizarea și optimizarea Platformei informatice a asigurărilor de sănătate – PIAS și s-a stopat exodul de personal din cadrul instituției.
„În aceste șase luni la conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, mi-am propus ca împreună cu echipa de directori și cu sprijinul întregului personal să asigur echilibrul, stabilitatea și predictibilitatea sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, în condiții de dialog cu toți partenerii instituționali implicați în acest sistem, valori după care îmi voi ghida și în continuare activitatea în cadrul instituției”, a concluzionat Valeria Herdea, președintele CNAS.
Nu în ultimul rând, președinta CNAS recunoaște că există o criză acută de medici în spitalele județene, orășenești și comunale, dar și în ambulatoriul de specialitate „despre care nici nu poate fi vorba în zonele rurale”, dar mai ales în medicina primară, unde sunt și medici în vârstă de peste 80 de ani. Consideră că depopularea sistemului medical se datorează mai ales „slabei implicări” a autorităţilor locale care, în opinia sa, „nu îşi asumă” oferirea de condiţii decente.
„Sunt foarte multe cauzele care duc la depopularea sistemului medical. Când vorbim de localităţi neacoperite de medici, vorbim de localităţi în care, poate, administraţia locală nu se implică sau se implică până la un punct, pentru că trebuie să oferi şi nişte condiţii. Vorbim de telemedicină, de dotare, de aparatură pe care Casa de Asigurări nu o mai ia în seamă după cinci ani, pentru că trebuie reînnoită, de investiţii. Doresc să văd spitale moderne, civilizate, cu infrastructură pe măsura aparaturii pe care o au, pentru că au specialişti de top care nu au cu ce lucra”, atrage atenția președinta CNAS, care crede că prevenția ar scădea povara financiară, costurile tratamentului pentru un pacient ajuns la spital în stadiu terminal de boală find echivalente cu cele pentru 1.000 de pacienţi incluși în prevenţie.
În ceea ce privește atragerea personalului medical în zonele rurale, greu accesibile, Valeria Herdea a spus că „în ultimii ani, situaţia a mers, uşor, uşor, spre mai bine”, iar prin noul Contract-cadru, CNAS acordă sporuri care pot ajunge la 200%, dar și-ar dori să poată vorbi și „despre locuri unde există şi apă, unde există electricitate şi drum care nu se surpă sau case care nu alunecă. Şi îmi doresc personal mediu, alături de medic, pe care acesta să poată să-l plătească, pentru că altfel nu stă nimeni… Noi facem toate eforturile să aducem tineri, să-i motivăm, am luat legătura şi avem în derulare proiecte de parteneriat cu universităţile de medicină și farmacie din ţară, în aşa fel încât să se includă în pregătirea curriculară, în specializarea acestor tineri medici, inclusiv un stagiu scurt la ţară, în aşa fel încât să vadă ce înseamnă zona rurală”, dar și autoritățile locale trebuie să înțeleagă că „dacă doreşti medic, avocat, preot, notar, ai nevoie să faci un efort de înţelegere că aceşti oameni, care sunt totuşi oameni educaţi, vin acolo şi rămân acolo doar dacă tu îi susţii, să îi oferi nişte condiţii minime”, a punctat Herdea.
Președintele CNAS a recunoscut că banii de care dispune acum CNAS nu ajung până la finalul anului, dar spune că are promisiuni de susținere din partea decidenţilor și speră că se vor aloca bani în plus, pe lângă cele 3 miliarde de lei alocate pentru menținerea valorii punctelor în medicina primară și de ambulatoriu, până la sfârșitul anului, menționând că, țara noastră are 16.764.725 de persoane asigurate la sistemul public de sănătate, dar numai 6.238.119 dintre acestea cotizează la FUNASS.
„La acest moment, asistenţa medicală prespitalicească este acoperită. Toate cele trei segmente, segmentul de medicină dentară, de medicină de paraclinic, care va avea o creştere de 0,5 în trimestrul 4 şi, sigur, partea de medicină de familie. Ceea ce putem spune este că se depun eforturi pentru ca şi spitalul să fie acoperit, dar avem, din păcate, limitări ale capacităţii noastre, pentru că nu ştim în acest moment câţi pacienţi vor veni. E o perioadă, să zicem, de uşoară acalmie, dar grevată de probleme administrative foarte mari, această perioadă de trecere de la introducerea noului contract”, a afirmat Valeria Herdea.
