Semnal de alarmă: România este țara cu cea mai tânără bunică din lume!

Preşedintele CNAS, dr. Valeria Herdea, atrage atenția că România are cea mai tânără bunică din Europa (23 de ani), fetiţe însărcinate la 12 ani şi fete de 14 ani cu câte doi copii și de aceea este nevoie de o mai bună informare, educare și consiliere a tinerilor.

 

Într-o conferință de presă organizată vineri, la Târgu Mureș, la sediul filialei județene a PNL, împreună cu prefectul Ciprian Dobre, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea, a explicat noutățile prevăzute în noul Cotract-cadru privind acordarea serviciilor medicale, valabil de la 1 iulie, și a subliniat că între acestea „avem şi prevederi care privesc adolescentul”, ținând cont de riscurile la care copiii și tinerii sunt expuși.

„Putem consilia adolescentul împotriva bolilor cu transmitere sexuală, împotriva riscului de dependenţă de alcool, dependenţă de droguri, dependenţă de jocuri de noroc, dependenţă de jocuri video”, a precizat dr. Herdea, care a făcut apel la părinţi şi bunici să vorbească cu tinerii, să îi încurajeze pe copii să spună ce gândesc și i-a îndemnat pe părinţi, pe tineri şi pe copii să se adreseze medicilor de familie, pentru a fi sfătuiţi în privinţa demersurilor care ar trebui făcute pentru a beneficia de prevederile noului contract, pentru a beneficia de consiliere și ajutor medical, la nevoie.

 

Președinta CNAS a atras atenția că „avem, din păcate, fetiţe însărcinate la 12 ani sau care la 14 ani au doi copii. Suntem ţara care are cea mai tânără bunică, la 23 de ani. Este cutremurător să vezi la ce sunt supuşi copiii noştri! Şi atunci, refuzul de a discuta despre sănătatea acestor fetiţe şi acestor copii, care îşi încep viaţa sexuală foarte devreme, rămâne încă sub semnul întrebării, sub semnul stigmei sociale”.

În 2021, presa internațională titra pe prima pagină că o tânără de 23 de ani, din Vaslui, este cea mai tânără bunică din lume. Fiica sa, pe care a născut-o la vârsta de 12 ani, a născut la rândul ei, la doar 11 ani, iar mama tinere bunici ar fi devenit cea mai vârstnică străbunică din lume, la 40 de ani.

În contextul în care tinerii și adolescenții români sunt expuși tot mai multor tentații periculoase, dr. Valeria Herdea consideră că „sexualitatea nu este o ruşine, dar este o ruşine să nu vorbim despre sănătatea dentară, despre sănătatea corpului, despre ceea ce este normal fiziologic în organismul nostru. E normal să avem cultură medicală în şcoli şi îmi menţin părerea fermă: este obligatoriu să avem educaţie medicală în şcoli, să vorbim şi să ne asumăm să fim un exemplu pentru copiii noştri”, a subliniat președintele CNAS.

 

Valeria Herdea a mai spus că în noul Contract-cadru există multe prevederi care privesc adolescenţii şi tinerii, cum ar fi prevenirea infecţiei cu HPV prin vaccinare compensată 50% sau prevenirea infectării cu virusurile hepatitice B şi C.

„România, din păcate, este încă o ţară endemică pentru hepatita B şi C. Există posibilitatea de depistare a virusului hepatitic B şi C, iar pentru gravide accesul la testarea HIV. Sunt câteva lucruri care aparent poate par simple, dar să ştiţi că în realitate sunt extrem de complexe, pentru că într-o ţară în care există încă infecţie cu virus hepatitic B şi C înseamnă că există o rată încă redusă de vaccinare. Există la noi în ţară vaccinarea împotriva infecţiei cu virus hepatitic B din 1995. Şi totuşi încă ne confruntăm cu ea. Din păcate, scăderea acoperirii vaccinale din ultimii ani (…) îşi vede astăzi roadele”, a menţionat Herdea, amintind că, începând cu 1 iulie, prin prevederile noului Contract-cadru se oferă posibilitatea ca și persoanele neasigurate să poată să se prezinte la un medic de familie, să poată fi înregistrate, iar pentru persoanele care au risc oncologic există posibilitatea depistării precoce a bolii.

 

În cadrul aceleiași conferințe, dr Herdea a anunțat că în cel mult doi ani, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va beneficia de un nou sistem informatic, în urma unei investiţii de peste 100 de milioane de euro.

„Se fac eforturi foarte mari pentru a reporni sistemul informatic, pentru a asuma şi acest punct. Ştiţi foarte bine că în acest an s-a semnat şi este un alt proiect de care nu doar că sunt mândră, ci foarte recunoscătoare că vom avea un sistem informatic nou, într-un interval de timp estimat de un an, doi. Este un efort financiar foarte mare, de peste 100 de milioane de euro. Trebuie să ştiţi că este nevoie de absorbţie de personal de specialitate. Solicităm, sigur, participarea şi implicarea întregii societăţi, astfel încât să avem oameni de mare calitate şi de mare calibru care să lucreze în cadrul acestui sistem informatic. Invităm medicii tineri să adere la proiectele Casei Naţionale de Asigurări tocmai pentru a avea resursă umană de foarte bună calitate, implicată şi mai ales profesionistă”, a declarat Valeria Herdea.

 

Preşedintele CNAS a subliniat că decizia Guvernului de a asigura accesul continuu al pacienţilor la serviciile medicale şi predictibilitatea financiară a activităţii furnizorilor de servicii medicale până la finele acestui an, la iniţiativa CNAS, cu sprijinul ministerelor Finanţelor şi Sănătăţii, a fost extrem de importantă pentru întreg sistemul medical, iar suma alocată va permite, în trimestrul IV, majorarea valorii punctului pe serviciu medical în asistenţa ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice de la 4,5 la 5 lei, menţinerea valorilor punctelor „per capita” şi pe serviciu în asistenţa medicală primară, precum şi a valorii lunare pentru asistenţa medicală dentară.

„Încercăm să avem finanţare pentru sistemul medical şi să încheiem cu demnitate acest an şi spun cu demnitate pentru că a fi medic în România este o mare provocare. România are un sistem medical care nu duce lipsă de specialişti de top, chiar dacă există o infrastructură care are nevoie să sufere foarte multe modificări”, a afirmat preşedintele CNAS, recunoscând că și-ar dori „o finanţare din PIB de 12-14%, dar a noastră e cam de 6%, însă cu aceşti bani încercăm să aducem calitate şi să schimbăm viaţa celor care ne sunt pacienţi şi celor care sunt asiguraţi”.

 

În plus, dr. Herdea a spus că, în contextul virării banilor, lunar, către întreg sistemul medical, CNAS iniţiază cursuri de bune practici pentru managerii de spitale şi Casele Judeţene de Sănătate, pe fondul nemulţumirii exprimate de conducerile unor spitale, care susţin că acest sistem de alocare îngreunează achiziţiile.

„Fiecare manager are dreptul să-şi facă managementul propriu, să prezinte rapoarte, referate de necesitate şi, atunci când nu reuşeşte să acopere nevoile spitalului, să se adreseze Casei de Asigurări Judeţene, care rezolvă la nivel local. Dacă există depăşiri sau probleme, atunci se adresează Casei Naţionale. Susţinem inclusiv o politică de instruire a tuturor managerilor. Vor avea loc inclusiv cursuri de bune practici, la care vor fi invitaţi domnul profesor Carp de la Oradea, domnul profesor Cotîrleţ de la Moineşti…”, a mai spus Valeria Herdea. Ea a menționat că „avem în acest moment 182 de localităţi care au rămas fără acoperire cu medici de familie, 720 de spitale din care jumătate sunt private dar în contract cu CNAS şi asistenţa medicală ambulatorie. Dorim foarte mult ca 70-75% dintre servicii să rămână la nivelul asistenţei medicale primare şi ambulatorii, astfel încât spitalele să poată să se dezvolte pe verticală şi să fie spitale de top”.

 

Foto conferinta: Ciprian Dobre/Facebook