Tratamentele inovatoare ajung la pacienții români cu doi ani întârziere

Accesul rapid la medicamente inovative nu este un lux, ci o necesitate documentată științific, esențială pentru viața pacienților și pentru un sistem de sănătate modern și eficient în România – este concluzia unei dezbateri organizată de ARPIM, reflectată și de ultimul studiu WAIT, privind accesul la medicamente inovatoare în țările UE.

Într-un sistem de sănătate modern și eficient, accesul la tratamente inovatoare, ce au la bază dovezi clinice solide, reprezintă un drept fundamental al tuturor cetățenilor. România înregistrează însă cea mai mare rată de mortalitate prin boli tratabile din Uniunea Europeană. Pacienții din România așteaptă mai mult de 2 ani până când pot avea acces la tratamente inovative, cu cel puțin 1 an mai mult decât media Uniunii Europene. Peste 47.000 de pacienți români așteaptă actualizarea listei de medicamente gratuite, a cărei ultimă modificare a fost făcută în aprilie 2024. Mai mullt, niciun medicament aprobat la nivel european în 2023 nu era compensat în România la începutul lui 2025.

Aceste date sunt confirmate și de cele mai recente date ale studiului EFPIA privind Indicatorul de Acces la Medicamentele Inovatoare în țările Europei – „Patients WAIT 2024”, care au fost prezentate în cadrul evenimentului „Inovația în Sănătate – drumul spre soluții salvatoare, eficiență și încredere”, organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Studiul arată că pacienții români beneficiază de doar 19% dintre medicamentele aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) între 2020–2023 (1 din 5 medicamente), în timp ce cehii beneficiază de 61% dintre acestea, peste media europeană, care este de 46%.

Timpul mediu de așteptare, până când un tratament inovator ajunge efectiv la pacient, este de 828 de zile în România, în timp ce în Cehia este de doar 581 de zile, ungurii așteaptă 636 de zile, polonezii 723 de zile, iar bulgarii, 768 de zile.

Impactul asupra pacienților și sistemului de sănătate

Fiecare zi de întârziere în actualizarea listei de medicamente înseamnă pierderi de oportunități pentru îmbunătățirea sănătății și calității vieții pacienților, dar și la creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate, ducând la spitalizări prelungite și pierderi de productivitate, amplificând astfel pe termen lung povara financiară a sistemului sanitar.

„Fiecare medicament inovator care ajunge la pacienți înseamnă șansa la o nouă viață alături de cei dragi. Fiecare zi de întârziere costă vieți și zile lungi de spitalizare. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient cu o boală cronică? Agravarea bolii, neșansa la o viață normală, riscul ca atunci când un tratament inovator ajunge la el să nu îl mai poată salva. Ce înseamnă 2 ani pentru un pacient bolnav de cancer? Riscul de a nu mai fi in viață”, a atras atenția Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), în cadrul evenimentului.

Blocajul în acest proces afectează și mediul investițional din sectorul medical. Incertitudinea generată descurajează parteneriatele strategice și proiectele de colaborare între autorități și industria farmaceutică, limitând oportunitățile de progres. Pacienții români au nevoie de un acces constant și predictibil la medicamente inovative, în egală măsură cu ceilalți pacienți din Uniunea Europeană.

Apel la acțiune

Productivitatea unei țări este corelată cu îmbunătățirea indicatorilor de sănătate. Este esențial ca autoritățile relevante să prioritizeze procesul de actualizare a listei de medicamente compensate, astfel încât pacienții români să aibă acces la cele mai eficiente opțiuni terapeutice și în linie cu standardele europene acceptate. Doar printr-o colaborare strânsă între autorități, medici, pacienți și industria farmaceutică putem construi un sistem de sănătate sustenabil și eficient, capabil să răspundă nevoilor cetățenilor, să asigure echitatea îngrijirii medicale și să stimuleze creșterea economică pe termen lung.

„Într-un context în care presiunile bugetare sunt tot mai mari, iar nevoia de servicii medicale crește constant, accesul rapid la terapii inovatoare este esențial pentru sănătatea românilor și pentru sistemul de sănătate. Medicamentele moderne nu înseamnă doar controlul evoluției bolii pentru pacienți, prevenirea spitalizărilor și productivitate, ci și optimizarea costurilor pentru întregul sistem medical. Iar progresul tehnologic accelerat va aduce și medicamente tot mai eficiente și soluții terapeutice pentru bolile fără alternativă terapeutică. Suntem determinați ca, împreună cu profesioniștii din sănătate, să găsim căile potrivite pentru a aduce soluții eficiente și inovația mai aproape de pacienți și pentru a transforma provocările actuale în oportunități reale de modernizare”, a subliniat în cadrul evenimentului, Radu Rășinar, președinte ARPIM.

Ministerul vrea, dar nu prea poate

Prezent la eveniment, ministrul Alexandru Rafila, a subliniat că „s-a triplat numărul de studii clinice, iar asta oferă și un acces mai bun la tratamente inovative”, dar a atras atenția că trebuie ținut cont și de bugetul de care dispune România, pentru că „sistemul de sănătate nu gravitează în afara sistemului economic”, iar soluțiile pentru ca toți pacienții să poată avea acces la terapiile necesare trebuie căutate ținând cont și de contextul economic.

„Aș putea spune că în România este să ajungem, în decurs de șase luni sau un an, la nivelul din Germania. Noi putem să facem prioritizări, putem să încercăm să facem niște eforturi, dar trebuie să înțelegem că sistemul de sănătate nu gravitează în afara sistemului economic. În această perioadă, toată lumea vorbește despre deficit, dar puțini înțeleg despre ce este vorba. Nu o să putem să ieșim din acest cerc vicios, decât în momentul în care România va putea să colecteze măcar la nivelul mediu al UE”, a afirmat ministrul Rafila, care a subliniat însă că la anumite categorii de medicamente, precum cele orfane sau cele oncologice, pacienții din România au acces mult mai facil decât în alte țări europene.

El a mai spus că nu se pune problema de economii sau reduceri în sistemnul medical, dar a atras atenția că în contextul actual nu se poate vorbi nici despre suplimentări bugetare.

Voință mare, bani puțini

Președintele CNAS, Horațiu Remus Moldovan, a subliniat că Ministerului Sănătății, CNAS și Agenția Medicamentului (ANMDMR) stabilesc politicile de sănătate, alături de partenerii instituționali și de asociațiile de pacienți, dar a recunoscut că România este pe ultimele locuri la multe dintre categoriile de medicamente inovative. A atras însă atenția că trebuie ținut cont de „cel puțin câțiva indicatori macroeconomici, cum ar fi PIB, deficitul comercial, datoria publică, inflație, șomaj…”, atunci când se fac analize comparative.

Acesta a precizat că CNAS are la dispoziție, anul acesta, 77 de miliarde de lei, pe tot ceea ce înseamnă servicii și medicamente, dar „mai avem nevoie de 11 miliarde ca să putem onora tot ceea ce înseamnă acordarea de servicii medicale și medicamente. Ca să putem să derulăm și programe noi și să includem o serie de medicamente inovative, bugetul de care ar fi nevoie este de aproximativ 100 de miliarde de lei, iar în actualul context economic este foarte puțin probabil, ca să nu spun imposibil, această suplimentare”.

Moldovan a mai spus că o treime din bugetul CNAS reprezintă medicamentele. Făcând o comparație cu Belgia, el a arătat că această țară „are 18% pentru medicamente, dintr-un buget de 45 de miliarde de euro la 11 milioane de locuitori, în timp ce noi avem un buget de 15 miliarde de euro la aproape 20 de milioane de locuitori. Din această perspectivă, împreună cu MS și ANMDMR, lucrăm la o serie de măsuri de eficientizare a cheltuielilor, care vor fi prezentate și Guvernului până la sfârșitul acestei luni, dar este nevoie și de o predictibilitate și o proiecție bugetară pe termen mediu și lung, astfel încât să putem face o prioritizare”, a explicat președintele CNAS, care a menționat că pe zona spitalicească, 16 miliarde de lei înseamnă majorările salariale, în timp ce pentru servicii sunt 15 miliarde de lei, în care sunt incluse și salariile, fără majorări, amintind totodată că doar 30% dintre români contribuie la fondul de asigurări de sănătate.

Contribuția industriei farmaceutice la progresul inovației în sănătate

Reprezentanții industriei farmaceutice inovatoare au subliniat că „adoptarea progresului tehnologic în sănătate poate reduce decalajul față de standardele europene de tratament și va poziționa România ca un actor competitiv pe piața globală a sănătății. Investițiile în cercetarea farmaceutică nu doar că aduc beneficii economice, dar și sporesc calitatea serviciilor medicale oferite populației”.

Ei au menționat că acest sector oferă pacienților români cu boli care nu au alternative terapeutice cele mai recente descoperiri și inovații prin studii clinice realizate în România și contribuie semnificativ la bugetul de stat prin investiții directe și plata de taxe și impozite – numai în 2023, contribuțiile și taxele plătite statului român au fost de peste 6 miliarde de lei în 2023 (aprox. 1% din Bugetul Statului).

În plus, companiile farmaceutice sprijină pacienții și sistemul de sănătate prin acoperirea financiară a multor teste necesare de diagnostic și prognostic pentru pacienți, programe de acces timpuriu la tratament, programe de educație medicală, programe de sprijin pentru pacienți. Mai mult de 500 milioane de lei au fost alocați în acest scop doar în 2023, conform ultimului studiu privind impactul economic al industriei farmaceutice inovatoare, realizat de IQVIA.