CNAS anunță extinderea subprogramul naţional de testare genetică
Conducerea instituției afirmă că subprogramul național de testare genetică va include testări specifice pentru carcinom esofagian, carcinom gastric, carcinom urotelial și carcinom de col uterin (cervical).
CNAS a publicat, pe site-ul instituției, în secţiunea „Transparenţă decizională”, o versiune actualizată a proiectului de Ordin pentru modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative, aprobate prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 180/2022, prin care se propun unele modificări, pentru a extinde accesul la investigații și tratamente inovatiove pentru pacienții cu tumori maligne esofagiene, gastrice, de vezică și de sân.
Prin modificările propuse de CNAS, în colaborare cu comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, subprogramul național de testare genetică, parte a programului național de oncologie decontat de către CNAS, va fi extins „pentru a include testări specifice unor noi tipuri de tumori maligne: carcinom esofagian, carcinom gastric sau de joncţiune gastro-esofagiană, carcinom urotelial și carcinom de col uterin (cervical)”, transmite CNAS, printr-un comunicat remis presei.
Potrivit conducerii CNAS, inițiativa urmărește „sprijinirea pacienților diagnosticați cu anumite tumori solide maligne, precum și a profesioniştilor din domeniu”, prin facilitarea accesului la testări genetice esențiale în stabilirea tratamentului personalizat. Printre testele nou incluse în actul normativ se află: testarea PD-L1 şi HER2 în carcinomul de esofag şi în carcinom gastric sau de joncțiune gastro-esofagiană, testarea PD-L1 în carcinomul urotelial şi în carcinomul de col uterin.
„Casa Națională de Asigurări de Sănătate își reafirmă angajamentul de a susține accesul echitabil la inovații terapeutice care pot contribui semnificativ la creșterea șanselor de vindecare a pacienților și a calității vieții acestora. Astfel, de noile teste genetice vor putea beneficia circa 7.300 de pacienți anual. Totodată, asemenea măsuri se înscriu în eforturile curente ale CNAS de eficientizare a cheltuielilor din sănătate, respectiv de utilizare a banilor în mod transparent și cu impact maxim asupra sănătății pacienților”, transmite conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS.
