Rețeaua medicală din România a crescut în 2024, dar mediul rural rămâne deficitar

Numărul unităților sanitare care au funcționat în România, în anul 2024, a crescut cu 2.000, la peste 69.000 de unităţi (inclusiv medicina de familie), iar numărul medicilor a ajuns la 74.400, cu 1.700 mai mare decât în 2023, potrivit ultimelor date transmise de INS.

 

În anul 2024, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății s-a desfășurat în peste 69.000 de unități sanitare (57.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu aproximativ 2.000 de unități mai multe față de anul anterior, astfel că unui medic (inclusiv medic de familie) i-au revenit, în medie, 256 locuitori, faţă de 262 locuitori în anul 2023. În spitale au fost tratate 3,9 milioane de cazuri în regim de spitalizare continuă (+5,3% faţă de anul 2023) şi 6 milioane cazuri în regim de internare de zi (+14,5% faţă de 2023), arată datele INS.

Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2024, de 558 de spitale – faţă de 554 spitale în anul 2023-, de 183 unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi – cu 20 unităţi mai multe decât în anul precedent -, peste 15.000 de cabinete medicale independente de specialitate – cu 715 unităţi mai multe decât în anul 2023-, peste 17.000 de cabinete stomatologice independente – cu 504 unităţi mai multe decât în anul precedent și de peste 10.000 de cabinete de medicină de familie – în creştere cu 33 faţă de anul 2023.

Dintre cele 741 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2024, 362 sunt unităţi medicale mari, cu peste 100 de paturi, iar 182 sunt unităţi medicale mici, cu mai puţin de 20 de paturi.

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii prin aproape 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 14 de unităţi faţă de anul 2023, deservind, în medie, 1.908 locuitori.

 

Medicina primară

 

Medicina primară, care asigură asistență medicală prin reţeaua de cabinete de medicnă de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Deși numărul cabinetelor de medicina familiei a crescut de la 10.266 în 2023, la 10.299 în anul 2024, numărul acestora raportat la suta de mii de locuitori a rămas constant (5,4 cabinete la 100.000), fiecărui cabinet revenindu-i un număr mediu de 1.851 de pacienți, față de 1.857 în anul precedent.

Se menține însă discrepanța majoră între mediul urban și cel rural, cele mai multe cabinete de medicină de familie funcționând în mediul urban. Astfel, 6.200 cabinete medicale au asigurat servicii de medicină primară în mediul urban, fiecăruia revenindu-i 1.598 de pacienți (comparativ cu 1.605 în anul 2023), în timp ce în mediul rural au funcționat 4.100 cabinete, fiecăruia revenindu-i 2.234 de pacienți (față de 2.239 în anul 2023), ceea ce înseamnă că unui cabinet de medicina familiei din mediul rural îi revin de 1,4 ori mai mulţi locuitori decât unui cabinet din mediul urban.

 

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate

 

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale stomatologice, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi sanitare situate, în majoritate, în mediul urban.

Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban. Astfel, numărul cabinetelor medicale ambulatorii a crescut în anul 2024 la 15.199 de unități, față de 14.484 în anul 2023, de la 7,6 la 8,0/100.000 de locuitori pentru specialități clinice, în timp ce numărul cabinetelor stomatologice a crescut de la 16.946 la 17.450 (de la 8,9 la 9,2/100.000 de locuitori).

Pe aceste segmente, discrepanța urban/rural este și mai mare decât în cazul medicinei primare. Astfel, în anul 2024, în mediul urban au funcţionat 14.300 cabinete medicale independente de specialitate (față de 13.691 în 2023), în timp ce în rural, numărul acestora a fost de 16,5 ori mai mic (871 cabinete, față de 793 în anul precedent). Dintre cele 17.450 de cabinete stomatologice care au funcționat în 2024 (față de 16.946 în 2023), 14.946 sunt în mediul urban (față de 14.535 în 2023), iar 2.504 sunt în rural (față de 2.411 în 2023). În consecință, unui cabinet de asistență medicală ambulatorie din mediul rural i-a revenit de 15,2 ori mai mulți locuitori faţă de un cabinet din mediul urban.

 

Asistenţa medicală cu internare

 

Cele 741 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2024, de 136.700 de paturi pentru internare continuă (126.300 de paturi în mediul urban şi 10.400 de paturi în mediul rural) şi de 11.400 de paturi pentru internare de zi (doar 490 paturi în mediul rural). Numărul pacienţilor care au beneficiat de serviciile spitalelor şi unităţilor asimilate, în anul 2024, a fost de 3,9 milioane internaţi în regim de spitalizare continuă şi 6 milioane de pacienţi internaţi în regim de spitalizare de zi, cu peste 900.000 pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2023, când au fost trataţi 9 milioane pacienţi în spitalizare continuă şi de zi.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 91,3% din totalul paturilor pentru internare continuă şi pentru internare de zi au fost puse la dispoziţia populaţiei în spitalele mari (cu peste 100 de paturi fiecare).

Durata medie de spitalizare a fost, în 2024, de 6,8 zile/pacient internat în spital.

Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 196,2 zile/pacient în unităţi medico-sociale. Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 137,9 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 23,3 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

 

Personalul medico-sanitar

 

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2024, şi-au desfăşurat activitatea 74.400 medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 1.700 faţă de anul 2023; 21.300 medici stomatologi, în creştere cu 0,1 mii faţă de anul 2023; 21.200 farmacişti, în scădere cu 0,5 mii faţă de anul precedent; 21.300 asistenţi medicali cu studii superioare, în creştere cu 1.100 faţă de 2023; 158.500 personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 2.200 faţă de anul 2023 şi 77.500 personal sanitar auxiliar, în creştere cu 1.200 faţă de anul 2023.

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 70,3%, în rândul medicilor stomatologi de 66,8%, iar în rândul farmaciștilor de 90,2%.

În anul 2024, numărul medicilor specialişti (exclusiv medici de familie) a crescut cu 1.533, comparativ cu anul 2023. Medicina de familie rămâne specialitatea cu cel mai mare număr de medici dar și cu cel mai mare deficit (12.600 față de 19.000 cât ar fi necesar), urmată de medicina internă (3.355), ATI (3.275), pediatrie (3.071) şi medicina generală (2.967) care este asimilată medicinei de familie. La polul opus, cele mai puţin reprezentate specialităţi medicale au fost medicina nucleară (118), medicina sportivă (128) şi reabilitarea medicală (141).

Dintre cei aproximativ 17% medici de familie (din totalul medicilor), peste două treimi își desfășoară activitatea în mediul urban. În 2024, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă sunt evidenţiate de numărul de locuitori care au revenit principalelor categorii de personal medical. Astfel, în medie, au revenit 2.307 locuitori la un medic de familie din mediul rural, comparativ cu 1.148 locuitori la unu din mediul urban; 3.941 locuitori la un medic stomatolog din rural, comparativ cu 522 locuitori la unul în mediul urban și 2.548 locuitori la un farmacist, comparativ cu 562 locuitori la un farmacist în mediul urban.