Avertismentul presedintelui asociatiei Medicines for Europe

Prezent la Bucuresti zilele acestea, Jacek Glinka a atras atentia ca Romania se situeaza sub media europeana in ceea ce priveste furnizarea servicilor medicale.

 

Zilele trecute a avut loc, la Bucuresti cea de-a treia editie a International Health Forum, eveniment organizat de Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania. La dezbaterea organizata cu aceasta ocazie au participat reprezentanti ai companiilor farmaceutice, politicieni, specialisti in sanatate, oficiali publici, organizatii de pacienti si lideri de opinie, care au discutat cele mai importante probleme pe care le infrunta industria farmaceutica din Romania.

Evenimentul s-a bucurat si de participarea unor invitati din strainatate, printre acestia numarandu-se si Jacek Glinka, presedintele asociatiei Medicines for Europe. In discutiile purtate cu reprezentantii autoritatilor din Romania, acesta a atras atentia asupra faptului ca serviciile medicale din tara noastra sunt cu mult sub media europeana, iar revigorarea acestui sector nu se poate face decat cu un buget sustenabil. „Cand ne uitam la pozitia Comisiei Europene, ne dam seama ca se incearca incurajarea tuturor tarilor din Europa sa gaseasca o cale prin care sa promoveze asimilarea mai puternica a produselor generice. Solutia ar fi bugete ale sanatatii mai sustenabile in Europa. Romania este una dintre tarile in care industria generica este una foarte buna pentru pacienti si exista si o relevanta a industriei si pentru economia tarii. Insa aceasta relevanta inseamna ca Guvernul sa isi asume mai multa responsabilitate fata de aceasta industrie si sa o sustina pentru ca in acest fel va proteja si locurile de munca si economia in sine”, a mai declarat aceasta in cadrul forumului.

In Romania, industria medicamentelor generice asigura aproximativ 60% din volumul de produse farmaceutice. Fara medicamente generice, sistemul de sanatate ar cheltui cu cel putin 100 de miliarde de euro in plus, iar pacientii nu vor putea avea acces egal la tratamente.

 

Consilierul prezidential Diana Paun s-a declarat de acord cu afirmatiile lui  Jacek Glinka, adaugand ca este nevoie si de un echilibru al bugetului alocat sectorului Sanatatii. „Preocuparea in zilele noastre este aceea de a avea sisteme de sanatate sustenabile. Din nefericire, sistemul de sanatate romanesc se confrunta cu numeroase provocari, iar piata medicamentelor nu reprezinta o exceptie. Cred ca cea mai mare amenintare o constituie lipsa de consecventa in ceea ce priveste politicile si reglementarile cu repercursiuni asupra sectorului farmaceutic, privind strict din punct de vedere economic si asupra pacientului.  Va reamintesc si discutiile cu privire la calculul pretului medicamentelor, la taxa de clawback si as vrea sa nu uitam cercetarea in domeniul farmaceutic. As aminti si pozitionarea Romaniei in rapoartele internationale cu privire la aceasta arie. La sase indicatori din noua, Romania inregistreaza diferente. Este nevoie de de modele de bune practici in recunoasterea tendintelor europene si internationale, de decizii coerente si sustenabile in ceea ce priveste politica medicamentului, de un cadru legal, transparent si predictibil.Cheltuiala publica pentru medicamente, la procent total de cheltuieli, este sub media statelor europene. (…) Provocarea este aceea de a crea acel cadru care sa raspunda atat provocarilor de ordin economic, cat si celor de echitate si acces al tuturor pacientilor (…)Trebuie sa gasim solutii”, a precizat consilierul prezidential.

 

In cadrul aceleiasi dezbateri, Adrian Grecu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, a reiterat solicitarea adresata de mai multa vreme  Ministerului Sanatatii, privind introducerea unei taxe clawback diferentiate, pentru a se ridica astfel presiunea fiscala de pe umerii producatorilor. „Gandindu-ne la pacient, cred ca prioritatea este sa asiguram disponibilitatea medicamentelor in piata din Romania, de aici, incep toate discutiile ulterioare. Marea provocare pe care o avem este cea legata de clawback care creste in fiecare trimestru si are un impact negativ asupra rentabilitatii companiilor pe care le reprezentam. Implicit, asta poate duce fie la retragerea de produse de pe piata, fie pur si simplu, la neplanificarea unor lansari noi in viitor pentru ca nu au sens din punct de vedere economic. Contam pe sprijinul domnului prim-ministru care s-a aratat foarte deschis din acest punct de vedere si pe domnul ministrul al Sanatatii, cu privire la introucerea unui clawback diferenţiat, un clawback care sa ridice incarcatura fiscala de pe umerii producatorilor generici. La acest moment, nivelul clawback-ului are un procent de 19 la suta, adica cei 1,5 miliarde care se aloca trimestrial, au fost depasiti cu 19 la suta, iar aceasta diferenta trebuie platita de producatori. Insa impartirea facuta pe fiecare producator este facuta nediferentiat. Un producator generic vine cu preturi mult mai mici decat un producator originator si totusi, aceasta incarcatura fiscala este platita proportional. Noi consideram ca ar fi just ca acest procent sa fie diferit pentru un generic fata de un originator”, a declarat acesta.

 

In Germania, piata medicamentelor s-a ridicat la 10 miliarde de dolari anul trecut, in Franta se ridica la 8,7 miliarde de dolari, in Marea Britanie la 7 miliarde de dolari, in Spania la 4,6 miliarde de dolari, in timp ce in Romania, aceasta este de 800 de milioane de dolari, potrivit unei prezentari facuta de Sarah Rickwood, vicepresedinte al Quintiles IMS, care a citat date ale IMS Health. 

In Romania, piata medicamentelor generice reprezinta circa 25% din piata totala a medicamentelor, insa ca volum reprezinta aproape doua treimi din piata, au aratat reprezentantii APMGR. Totodata, acestia au atras atentia ca industria locala a medicamentelor generice con­tri­buie cu circa 1,5% la PIB, asigurand pes­te 8.000 de locuri de munca, ceea ce ar trebui sa-i determine pe decidentii politici sa gaseasca solutii si sa revizuiasca taxa clawback, introdusa in 2009.

Viorica Preduna, country manager al Alvogen, a spus ca producatorii de medicamente generice se gandesc sa mute „fabricile in alte tari, din cauza costurilor pe care le avem in Romania cu taxa claw­back. In fabrica din Bucuresti avem 350 de angajati. Am amanat deschi­derea unei noi linii de fabricatie, cu banii pentru investitie am platit taxa de clawback“.

 In acest context, Cezar Zaharia – Sandoz Ro­mania, a subliniat ca se asteapta ca guvernul sa faca mai mult pentru industria medicamentelor generice, pentru ca „nu mai este sustenabil sa vindem in Romania”. Mai mult, acesta a subliniat ca „nu se mai vorbeste de lansari noi de generice, este neatractiv sa lansam generice noi, cu taxa clawback”.

Petru Craciun, presedintele Cegedim, sustine ca trebuie luate masuri cu privire la taxa clawback. „Am exagerat in ceea ce priveste pretul minim la medicamente. Acum insa cea mai mare provocare este taxa clawback, o povara fiscala insuportabila, este o presiune pe producatori“, a spus presedintele Cegedim, apreciind ca, pana la eliminarea definitiva, a clawback-ului, acesta nu ar trebui sa fie discriminatoriu. In Romania, valoarea totala a pietei de medicamente a ajuns la 12,9 miliarde de lei in 2016, arata datele furnizate de Cegedim.

 

Chiar si premierul Sorin Grindeanu recunoaste ca taxa clawback este mult prea mare si poate duce la disparitia unor medicamente generice de pe piata. „Am avut pacienti care au murit din cauza lipsei de medicamente, am avut copii care au murit din cauza nevaccinarii. (…) Ne uitam la modalitati de incurajare a genericelor, dar nu suntem aproape de momentul in care fiecare roman poate avea acces la tratament. Trebuie sa revizuim politica de pret la medicamente pentru a ne asigura ca nu risipim banul public si sa ne asiguram ca nu dispar medicamente. Daca solutia este sa introducem o taxa de clawback diferentiata, nu vom ezita sa o aprobam de urgenta. Degeaba ne plangem de fondurile insuficiente daca nu avem un sistem care sa ne asigure ca le folosim in mod eficient pe cele pe care le avem. Sper ca pe viitor sa vorbim mai putin de exporturi paralele si mai mult de exporturi directe ale fabricilor locale. Va incurajam sa investiti in extindere, in capacitati de productie”, a spus premierul, mentionand ca trebuie revizuita complet politica de medicamente, astfel incat sa nu fie risipit banul public, dar nici sa nu dispara medicamentele de pe piata. Referindu-se la taxa clawback, premierul a spus ca „povara acestor contributii financiare trebuie impartita in mod echitabil in industrie”.

 

Prezent la eveniment, Nicolae Fotin, prese­din­tele Agentiei Nationale a Medica­mentului si Dispo­ziti­velor Medicale (ANMDM) a explicat ca detinatorii de autorizatii de punere in piata a unor produse renunta la autorizatiile pentru anumite medicamente, din motive co­mer­ciale.

 „Piata medicamentelor este dinamica, ies medicamente, intra altele. Au avut loc in ulti­mii doi ani 2.000 de retrageri de medica­men­te ge­nerice. Am publicat pe site lista cu noti­fi­carile pentru livrari intracomunitare si astep­tam sesizari de la pacientii care nu gasesc medi­ca­mente din acea lista, dar pana acum nu am pri­mit nimic“, a declarat Nicolae Fotin, aratand ca unele medicamente sunt trimise inapoi, in Occident, prin export paralel, aducand casti­guri semnificative distribuitorilor, care le vand la preturi chiar si de trei ori mai mari. Reprezentantul ANMDM a precizat ca in pre­zent exista 8.000 de autorizatii de punere pe pia­ta a me­di­camentelor, din care 5.200 pentru medicamente generice. Doar ju­ma­ta­te din acestea sunt produse in Romania, a mentionat el.

Laszlo Attila, presedinte in Comisiei de Sanatate din Senat, considera ca politica de pret a medicamentelor nu a fost fundamentata, nu a fost luata in baza unui studiu de impact, de aceea, acum „toata lumea se agita sa rezolve greseala”.

 

Marian Burcea, presedintele CNAS, invitat la eveniment, nu a tinut un discurs, dar a mentionat ca piata se reglementeaza singura si ca varianta optima la problemele industriei trebuie gasita impreuna, de jucatori. Ulterior conferintei,  printr-un comunicat de presa, CNAS a transmis ca proiectul de reevaluare a taxei clawback urmeaza sa fie elaborat si prezentat premierului Sorin Grindeanu in termen de o luna, de catre presedintele Marian Burcea. Propunerea sefului CNAS survine ca urmare a nemultumirilor exprimate de producatorii de medicamente fata de modul cum se calculeaza in prezent aceasta taxa. „Orice mecanism este perfectibil, iar taxa clawback nu face exceptie. Trebuie sa identificam un mecanism al taxei care sa raspunda pe termen mediu si lung principiilor de transparenta, predictibilitate si sustenabilitate, iar totodata sa permita accesul asiguratilor la medicamente ieftine“, a declarat Marian Burcea.

Totodata, Ministerul Sanatatii si CNAS au demarat dialogul cu reprezentantii industriei farmaceutice pentru conturarea unui nou mecanism al taxei clawback, iar proiectul legislativ urmeaza sa fie elaborat in parteneriat cu Ministerul Finantelor si cu comisiile parlamentare de sanatate.

„In conditiile in care consumul de medicamente compensate a crescut spectaculos in ultimii ani, CNAS considera taxa clawback un instrument necesar pentru monitorizarea raportului cost-volum in cadrul acestui consum”, se mentioneaza in comunicatul amintit.

Casa Nationala de Asi­gurari de Sanatate a de­contat anul trecut 8 miliarde de lei pentru medicamente (putin peste 1,8 mi­liarde de euro), fata de 4,2 miliarde de lei in 2008 (931 milioane de euro) si 200 milioane de lei in 1999 (126 milioane de euro). Anul trecut, CNAS a avut un buget de circa 25 mi­liarde de lei (5,6 miliarde de euro), iar anul acesta bugetul este mai mare cu 15%.