Importanța noilor tehnologii în practica medicală, dezbătută la Conferința de Medicină Personalizată
Evenimentul, aflat la a treia ediție, a urmărit stimularea procesului de implementare a tehnologiei și inovației digitale în sistemul se sănătate.
Muzeul Național Cotroceni a găzduit, zilele trecute, cea de-a treia ediție a Conferinței de Medicină Personalizată, un eveniment organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină InoMed, în parteneriat cu Administrația Prezidențială. În contextul în care medicina digitală (e-Health) este una dintre cele cinci priorități ale României pe sănătate în perioada exercitării mandatului președinției rotative la Consiliul Uniunii Europene, tema acestei ediții a fost „Re-Gândim Medicina: prin inovaţie digitală și inovaţie analogică”. Discuțiile s-au axat pe importanța integrării noilor tehnologii, precum inteligența artificială și Big Data în practica medicală și pe rolul central al resursei umane adaptate unui domeniu în continuă evoluție. În contextul în care sistemele de sănătate din toată lumea se află într-un moment în care viitorul în medicină înseamnă inovare, medicină personalizată, soluții e-Health și sisteme de sănătate sustenabile, s-a subliniat că noile tehnologii digitale transformă vor contribui fundamental la transformarea domeniul sănătății și a modului în care se practică medicina. Specialiștii prezenți la eveniment au subliniat însă că aceste tehnologii, singure, nu vor putea schimba în bine domeniul, este nevoie în continuare de inovare în sistemul analogic pentru a optimiza procesele, structura instituțiilor și comunicarea dintre specialiștii din lumea medicală și cei din ITC.
În deschiderea lucrărilor conferinței, dr. Diana Păun, consilier Administrația Prezidențială, a apreciat că regândirea medicinei spre digitalizare, personalizare, prevenție și sustenabilitate sunt principalele direcții în care România trebuie să facă progrese pentru a se alinia tendințelor din restul țărilor europene. „Viitorul în medicină înseamnă inovare, medicină personalizată, soluții e-Health și sisteme de sănătate sustenabile”, a subliniat consilierul prezidențial.
Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a făcut o scurtă prezentare a traseului urmat de medicina personalizată până la momentul actual, precizând că acest concept a fost definit drept știință de sine stătătoare în anul 2015, iar de atunci, importanța acestui subiect în domeniul public a fost în continuă creștere. Deși relativ nou, termenul nu este total necunoscut românilor, dr. Marius Geantă citând rezultatele unui sondaj care arată că în 2018, 44% dintre români cunosc acest termen, procentul crescând cu 14% față de anul 2016.
„Medicina personalizată presupune asigurarea prevenției, diagnosticului și tratamentului potrivit pentru pacientul potrivit la momentul potrivit. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de inovație digitală, dar și de inovație analogică. Fără a apela la tehnologii moderne este greu să tratăm anumite boli, tocmai de aceea se vorbește tot mai mult de medicina personalizată”, a mai precizat președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.
În cadrul conferinței au fost organizate o serie de dezbateri cu diferite tematici, la care au luat parte majoritatea reprezentanților autorităților, în cadrul cărora accentul a fost pus pe faptul că România are o oportunitate majoră de a dezvolta domeniul medicinei personalizate și digitale, prin rolul său de președinte al Consiliului UE în 2019.
O altă temă intens discutată a fost cea legată de cancerul pulmonar și de posibilitatea de testare reflexă a biomarkerilor validați, în vederea îmbunătățirii situației pacientului. Specialiștii care au participat la discuții au schițat și un plan de acțiune ce ar trebui respectat pentru implementarea unui program de testare a biomarkerilor validați pentru cancerul pulmonar non-microcelular. Acesta presupune realizarea unui protocol de testare valabil la nivel național, de către comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătății, precum și includerea în cadrul programelor naționale derulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a testării acestor biomarkeri, conform protocolului realizat de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătății, începând cu anul 2019. Costul testărilor ar urma să fie acoperit integral de către deținătorii autorizați de punere pe piață, iar prin testarea tuturor mutațiilor de la început, pacientul va primi tratamentul potrivit, la momentul potrivit.
În acest context a fost prezentată și o statistică ce arată că în România apar în fiecare an 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar, dintre care 8.579 de cazuri la bărbați și 2.761 de cazuri la femei. Totodată, la nivel național, anual își pierd viața 10.277 de persoane dintre care 7.838 de bărbați și 2.439 de femei, cancerul pulmonar reprezentând principala cauză de decese din cauze oncologice din România. Președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, Laszlo Attila, a adus în discuție perspectiva procesului legislativ de implementare a inovațiilor și a subliniat că procesul birocratic continuă să fie o barieră împotriva adoptării unui cadru legal favorabil inovației medicale.
Pe lângă specialiști din lumea medicală, la eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor decidente în politicile de sănătate, printre care dr. Diana Loreta Păun – consilier prezidențial pe probleme de sănătate, dr. Marius Geantă -președinte Centrul pentru Inovație în Medicină, Hans Lehrach -director Max Planck Institute of Molecular Genetics Berlin, Manuela Catrina -secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ciprian Preda -secretar de stat în Ministerul Cercetării și Inovării, Laszlo Attila -președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, Florinel Bădulescu -președinte Comisia de Oncologie din Ministerul Sănătății, Dana Stănculeanu -președinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România, Șerban Negru -vicepreședinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România, Ruxandra Ulmeanu -președinte Societatea Română de Pneumologie, alături de deputați și senatori din comisiile de sănătate din Camera Deputaților și Senat.
(Sursă foto: dr. Marius Genta – Facebook)
