Semnal de alarmă în privința BPOC, lansat la conferința Managementul Bolilor Pulmonare
Specialiștii atrag atenția că, în condițiile în care se va menține trendul actual, boala pulmonară cronică obstructivă va ajunge a treia cauză de deces în cel mult 12 ani.
La finele săptămânii trecute a avut loc, la București, cea de-a șaptea ediție a conferinței „Managementul Bolilor Pulmonare”, eveniment științific organizat de Societatea Română de Pneumologie. Ca în fiecare an, manifestarea a reunit numeroși specialiști, adresându-se în egală măsură medicilor pneumologi, medicilor de familie, alergologilor, oncologilor și interniștilor.
Tema principală a acestei ediții a constituit-o boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC), față de evoluția căreia specialiștii și-au manifestat îngrijorarea, trendul pe care îl înregistrează incidența acestei afecțiuni, atât la noi în țară, cât și la nivel internațional, fiind unul ascendent.
Astfel, potrivit analizei prezentată în cadrul evenimentului, la nivel mondial se estima, în 2016, existența a 251 de milioane de persoane diagnosticate cu BPOC. Anual, mai mult de 3 milioane de persoane mor din cauza acestor afecțiuni, ceea ce reprezintă 5% din totalul deceselor, peste 90% din decesele cauzate de BPOC având loc în țările slab sau mediu dezvoltate.
Problema se află și în atenția Organizației Mondiale a Sănătății, care estimează că, în cazul în care trendul actual al incidenței bolii se va menține, până în 2030, boala pulmonară cronică obstructivă va deveni a treia cauză de deces în lume.
Coordonatorul științific al evenimentului, prof. dr. Florin Mihălțan, a precizat că 9,8% din populaţiei României are boală pulmonară obstructivă cronică, dar în realitate numărul acestora este mult mai mare, doar 40% dintre bolnavi fiind diagnosticați. Aproximativ 50% dintre bolnavii cu BPOC prezintă și bronșiectazii, iar aproape un milion de români prezintă sindrom de apnee în somn.
Specialistul pneumolog a explicat că bolile respiratorii cronice sunt afecțiuni ale căilor respiratorii și ale altor structuri ale plămânului. Între cele mai frecvente astfel de afecțiuni regăsim boala pulmonară obstructivă cronică, astmul, TBC-ul, bolile pulmonare ocupaționale și hipertensiunea pulmonară. Acesta a subliniat că incidența bolilor pulmonare în România este mare și are un impact social semnificativ. „Patologia pulmonară implică de multe ori o colaborare interdisciplinară între specialiștii din pneumologie și domeniile conexe. An de an, în cadrul conferinței aducem cele mai noi descoperiri și studii de caz. În acest mod susținem activitatea de educație continuă atât de necesară tinerilor medici și sprijinim creșterea calității actului medical în managementul afecțiunilor pulmonare, cu efect direct asupra calității sănătății pacienților. Pentru Societatea Română de Pneumologie și pentru toți specialiștii din domeniu din România, prevenția și controlul eficient al afecțiunilor pulmonare trebuie să fie o prioritate”, a mai declarat specialistul.
Profesorul Mihălţan a atras atenția că mult mai grav este faptul că 12.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu cancer bronhopulmonar. El a subliniat că la ora actuală este „o competiţie deschisă” între cancerul pulmonar şi infecţiile respiratorii şi rămâne şi tuberculoza în top, atrăgând atenția că pacienţii nu cunosc factorii de risc. „Fumătorul minimalizează această dependenţă de nicotină. Cei care sunt expuşi poluării, la fel, ştiu foarte puţine noţiuni despre zonele poluate. Este un demers pe care ei trebuie să-l înţeleagă, iar asta ţine de partea educaţională. Multe dintre aceste afecţiuni au un debut ascuns, minimalizat de pacienţi şi interpretat greşit”, a explicat medicul.
Prezentă la eveniment, conf. dr. Diana Păun, consilierul pe probleme de sănătate al Administraţiei Prezidenţiale, a insistat asupra prevenției şi informării cu privire la factorii de risc, care pot reduce incidenţa şi mortalitatea. „Cancerul pulmonar reprezintă cea mai răspândită formă de cancer în România. ONU spune că o treime din acestea sunt previzibile, iar jumătate ar putea fi evitate. Controlul factorilor de risc asociaţi cu afecţiunile pulmonare, printre care fumatul sau poluarea, contribuie la reducerea incidenţei şi mortalităţii. Informarea privind factorii de risc contribuie la conştientizarea populaţiei”, a punctat consilierul prezidențial.
Referindu-se la tema principală a evenimentului ștințific, dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie, a declarat, la rândul său, că „Societatea Română de Pneumologie este o societate activ implicată în problematica bolilor pulmonare în toate aspectele ei: științific și educațional, informativ dar și ca partener profesional pentru identificarea strategiilor și politicilor de sănătate din domeniu. Prin acestă conferință anuală aducem informații noi din domeniu, în primul rând în atenția publicului țintă principal al acestei manifestări, respectiv tinerii medici – rezidenți și specialiști – dar și în atenția celorlalți participanți. Pe lângă partea educațională, evenimentul este o platformă de discuții între medici, autorități și reprezentanții asociațiilor de pacienți și mass-media, discuții care au rolul de a identifica soluții concrete atât pentru creșterea eficienței managementului bolilor pulmonare la nivel national, cât și pentru informarea opiniei publice despre problematica acestei afecțiuni”.
Printre temele dezbătute de specialiști în cadrul celor două zile ale evenimentului s-au mai numărat „Reabilitarea pulmonară și modificarea stilului de viață”, „Adevăr și incertitudine asupra factorilor de risc în bolile respiratorii”, „Coinfecția TB-HIV – provocări și soluții”, „Paradoxul obezității – factor de risc sau de protecție la pacienții cu BPOC?” și „Ventilația non-invazivă în BPOC stabil”.