Săptămâna Europeană a Biotehnologiei, marcată pentru prima dată în România

Evenimentul a fost pus în valoare printr-un simpozion organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu Asociaţia Local American Working Group și compania farmaceutică Abbvie.

 

România s-a alăturat țărilor care organizează, anual, manifestări științifice specifice, în cadrul Săptămânii Europene a Biotehnologiei.

Evenimentul a fost marcat în premieră de țara noastră, printr-un simpozion organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu compania farmaceutică Abbvie și asociaţia Local American Working Group, care reunește companiile farmaceutice lidere la nivel mondial în domeniul cercetării şi biotehnologiei, înființată în România în urmă cu opt ani.

Într-un comunicat remis de organizatori se arată că, spre deosebire de medicamentele clasice, care constau în molecule mici, produse prin sinteză chimică, medicamentele biologice au, de multe ori, „structură proteică complexă, fiind formate din lanţuri de aminoacizi aşezate într-o structură tridimensională complexă, ce nu pot fi asamblate decât de către organismele vii”. Din categoria medicamentelor create cu ajutorul biotehnologiei fac parte produse precum insulina, factorul VIII coagulant pentru hemofilici, anticorpii monoclonali pentru terapiile ţintite şi pentru imunoterapie în cancer, produsele medicamentoase orfane pentru boli rare, vaccinurile, terapiile celulare de tip CAR-T sau terapiile complexe pentru repararea organelor, pielii, oaselor şi leziunilor cartilajelor. Astfel de medicamente sunt indispensabile pacienților care suferă de diferite afecțiuni, iar de aici reiese rolul important pe care biotehnologia îl are in industria farmaceutică.

 

La simpozionul cu tema „Valoarea adăugată a biotehnologiei şi a medicamentelor biologice în sistemul de sănătate din România” au participat reprezentanți ai autorităților, cercetători, specialiști în domeniul medical și reprezentanți ai companiilor farmaceutice.

Cu această ocazie, medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a subliniat valoarea incontestabilă pe care biotehnologia o are atât pentru medici, cât și pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate în întregul său ansamblu. „Pentru unii dintre pacienţi, o terapie biologică poate face diferenţa între viaţă şi moarte, pentru alţii înseamnă o calitate a vieţii superioară şi şansa de a avea o viaţă socială, de familie şi profesională normală. Suntem în plină eră a anticorpilor monoclonali, folosiţi în mai multe arii medicale, de la oncologie şi hematologie, la reumatologie, dermatologie, pneumologie şi cardiologie, dar şi în zorii unei noi epoci pentru biotehnologie, aceea a terapiilor celulare şi a terapiilor genice. De aceea, va trebui să lucrăm împreună pentru a creşte nivelul de informare şi educare a tuturor stakeholderilor asupra beneficiilor terapiilor biologice, cu scopul de a crea cel mai bun model de acces al pacienţilor la inovaţia în biotehnologie”, a declarat acesta.

 

Consilierul prezidențial pe probleme de sănătate, dr. Diana Păun a admis, la rândul său, că domeniul biotehnologiei este unul de mare potențial pentru România, salutând marcarea pentru prima dată în țara noastră a Săptămânii Europene a Biotehnologiei.

„În ultimii ani, am asistat la o accelerare fără precedent a inovaţiei în medicină, în beneficiul pacientului. Beneficiile biotehnologiei se regăsesc în diverse domenii, de la agricultură, alimentaţie şi până la medicină şi sănătate publică, în acest din urmă domeniu, aplicabilitatea fiind extrem de vastă, de la producţia de noi medicamente şi vaccinuri şi până la detectarea unor noi mutaţii, adică medicină personalizată. Ţara noastră trebuie să devină parte a reţelelor europene şi internaţionale, pentru ca profesioniştii români să aibă acces la cele mai recente rezultate. Avem nevoie, în egală măsură, de cercetare medicală proprie, în acest domeniu, dar şi de schimb de idei şi iniţiative cu alte state pentru ca pacienţii români să beneficieze de tratamentele moderne şi personalizate”, a percizat consilierul prezidențial în deschiderea evenimentului.

 

Tot din Ministerului Sănătății, la simpozion a participat secretarul de stat Dan Octavian Alexandrescu, care a vorbit și despre necesitatea unei legislații specifice, referitoare la medicamentele produse cu ajutorul biotehnologiei, produse de o mai mare complexitate, care nu pot fi abordate la fel ca medicamentele convenționale.

„Lipsa unui tratament adecvat în cazul multor boli necesită eforturi continue în domeniul inovării, pentru a se descoperi medicamente noi. Fără eforturile semnificative în materie de cercetare şi dezvoltare a societăţilor inovatoare şi ale altor părţi interesate, aceste beneficii nu ar fi posibile. După cum cunoaşteţi, terapiile avansate sunt bazate pe medicamente relativ noi, bazate pe progresele din biotehnologia celulară şi moleculară, şi pe tratamente noi, inclusiv terapia genică, celulară sau ingineria tisulară. Aceste produse complexe nu pot fi abordate în acelaşi fel ca medicamentele convenţionale. Aşadar, acestea necesită o legislaţie specifică, după cum este prevăzut şi la nivel european. Medicamentele biologice şi biosimilare pot fi considerate opţiuni terapeutice sigure şi eficace, dacă sunt folosite în mod adecvat, conform indicaţiilor aprobate. La fel ca în cazul oricărui alt tratament, înainte de a se lua o decizie, este important să existe o discuţie pe larg între pacient şi medicul care prescrie medicamentul, despre toate opţiunile terapeutice disponibile, despre siguranţa, beneficiile şi riscurile acestora, precum şi despre diferenţele dintre medicamente”, a declarat acesta.

 

În calitate de reprezentant al companiilor farmaceutice care fac parte din Local American Working Group, președintele acestei asociații, Attila Fejer, și-a exprimat satisfacția față de faptul că România s-a alăturat celor 18 țări care marchează, anual, Săptămâna Europeană a Biotehnologiei. El a subliniat că jumătate din medicamentele aflate în prezent pe piață sunt produse prin biotehnologie.

„Faptul că România găzduieşte acest eveniment este un pas remarcabil şi dovedeşte încă o dată importanţa pe care o acordăm sectorului sănătăţii şi utilizarii biotehnologiei în tratamentul pacienţilor. Astfel, România se numără printre cele 18 ţări europene care marchează Săptămâna Europeană a Biotehnologiei 2018, alături de EuropaBio, în contextul în care jumătate dintre medicamentele existente pe piaţă şi aflate în dezvoltare sunt obţinute prin biotehnologie. Datele EuropaBio arată faptul că, la nivel mondial, 350 de milioane de pacienţi beneficiază de medicamente biologice. Noile descoperiri terapeutice ale companiilor de cercetare biofarmaceutice îi ajuta deja pe pacienţi, determinând ulterior cheltuieli mai reduse în sistemul de sănătate şi stimulând creşterea economică, printr-o forţă de muncă mai sănătoasă. Astfel nu mai putem vorbi despre costuri cu sănătatea, ci despre investiţie în sănătate, în vederea creşterii speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii pacienţilor”, a declarat acesta în cadrul simpozionului.