Geoparcul „Ținutul Buzăului”, oază de sănătate, de aer curat, de frumos și tradiții nealterate

În urma implementării a zeci de proiecte pentru care localitățile incluse în Geoparcul UNESCO au obținut finanțare, dar și a promovării Ținutului Buzăului în țară și în străinătate, numărul turiștilor s-a dublat. 

 

În luna martie a anului 2022, după eforturi susținute, Asociația și Consiliul Județean Buzău reușeau să includă „Ținutul Buzăului” în clubul select al Geoparcurilor UNESCO, la acest demers contribuind semnificativ existența unor atracții turistice renumite precum Vulcanii noroioși, domurile de sare, focurile vii, trovanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul roșu de la Colți. În acest an și jumătate, comunitățile incluse în Ținutul Buzăului au cunoscul o dezvoltare impresionantă. Proiectele implementate de Asociația Ținutul Buzăului și Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București, împreună cu partenerii, a crescut gradul de atractivitate a zonei.

„Eforturile de creare a unei economii locale sustenabile au deja un impact palpabil asupra regiunii, aducând laboratoare de știință cu dotări moderne, facilități pentru reciclarea PET-urilor, ateliere educaționale pentru elevi, trasee noi și centre de vizitare pentru turiști, târguri pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale și a gastronomiei locale, precum și fonduri noi pentru comunele din zonă”, transmit reprezentanții Geoparcului, care estimează că numărul turiștilor care vizitează Ținutul Buzăului ar putea trece de 150.000, până la finalul acestui an.

 

Oportunități de dezvoltare durabilă

 

În cele 18 luni după obținerea statutului de Geoparc UNESCO, Asociația Ținutul Buzăului, Consiliul Județean Buzău și Universitatea din București au implementat zeci de proiecte pentru care au obținut finanțare.

„Am demarat numeroase proiecte de dezvoltare durabilă, implicare civică, educație, economie și protecția mediului, de care beneficiază atât populația locală, cât și antreprenorii mici, turiștii și administrațiile locale. Apartenența la rețeaua Geoparcurilor a adus cu sine un potențial uriaș de promovare, inclusiv la nivel internațional, și oportunități noi de atragere de fonduri. Primăriile pot obține acum statutul de comună de interes turistic și beneficiază de punctaje mai mari pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare locală. Cu sprijinul Asociației, Primăria Scorțoasa și Primăria Bozioru au obținut deja statutul de comune cu potențial turistic”, afirmă reprezentanții Geoparcului.

Tot în colaborare cu cele două primării au fost amenajate două „Mori de Plastic”– puncte locale de reciclare care deservesc câte 4-5 comune și ajută comunitățile să-și proceseze local deșeurile și să le transforme în materie primă. Moara din Scorțoasa va deveni inclusiv centru educațional și de practică pentru reciclare.

 

Promovarea și valorificarea  tradițiilor 

 

În urma implementării a zeci de proiecte pentru care localitățile incluse în Geoparcul UNESCO au obținut finanțare, dar și a promovării acestei oaze în care aerul curat, frumosul, ineditul și sănătatea se împletesc cu tradițiile nealterate, numărul turiștilor s-a dublat.

„De un an și jumătate, Geoparcul Internațional UNESCO «Ținutul Buzăului» este un motiv de mândrie locală, dar și unul dintre reperele ce oferă județului Buzău un loc de cinste pe harta turismului responsabil. Acreditarea UNESCO a Geoparcului «Ținutul Buzăului» poate fi privită din mai multe perspective, dar vreau să menționez două: este, cu siguranță, o răsplată a eforturilor celor trei parteneri, ce și-au dat mâna pentru dezvoltarea durabilă și armonioasă a acestui teritoriu, dar cred că cel mai important aspect face referire la punerea în valoare a unor comunități, tradiții și locuri pe care noi, buzoienii, le prețuim și care reprezintă marea noastră moștenire culturală”, susține președintele Consiliului Județean Buzău, Petre Emanoil Neagu.

 

Un teritoriu „efervescent”

 

La rândul său, Răzvan-Gabriel Popa, inițiator al Asociației „Ținutul Buzăului” și managerul Geoparcului UNESCO cu același nume, consideră că „partea frumoasă, în a avea un Geoparc, este că acest tip de teritoriu nu doarme niciodată. Sau, ca să fac o glumă, echipa nu doarme niciodată. Dincolo de misiunea noastră de a dezvolta Ținutul Buzăului avem deja și a doua misiune, de a păstra statutul de Geoparc Internațional UNESCO. Cu mai mulți parteneri care se concentrează pe acest lucru, rezultatul este că Ținutul devine un teritoriu efervescent, care se dezvoltă mai repede decât alte zone. La mai puțin de un an de la obținerea statutului de Geoparc, am început deja să ne pregătim pentru vizita de revalidare, care va avea loc în 2025”, spune, cu optimism, Răzvan-Gabriel Popa.

 

„Laborator natural” de cercetare

 

În parteneriat cu Institutul Național pentru Fizica Pământului, Geoparcul a demarat anul acesta un proiect de cercetare în adâncime a Vulcanilor Noroioși și a altor obiective geologice din zonă, cu scopul de a înțelege structurile subterane și a stabili de ce acestea formează vulcani cu forme și comportament diferit la suprafață. Înțelegerea a ceea ce este în interiorul pământului va fi de mare interes pentru turiști și va avea o mare valoare educațională pe viitor.

„În prezent, se depun eforturi pentru înființarea unui centru de vizitare modern, în comuna Colți, care va combina tehnici moderne (holograme și video mapping) cu o colecție de fosile, chihlimbar și roci. Punctul de vizitare «25 MILLION» va spune povestea formării chihlimbarului și a modului în care mediul din zonă arăta în urmă cu 25 de milioane de ani. În paralel, Geoparcul caută soluții pentru conservarea trovanților de la Ulmet și analizează structura geologică de sub Mănăstirea Rătești, avariată în urma unui cutremur. Aceasta a fost scanată cu drone, care au coborât prin tavanul prăbușit al mănăstirii, pentru a prezerva digital interiorul, inclusiv picturile și sculpturile”, informează reprezentanții Geoparcului.

 

Trasee turistice și tradiții locale

 

Turiștii care au vizitat „Ținutul Buzăului” au descoperit noi trasee marcate, alături de panouri atractive, care explică într-un limbaj ușor de înțeles evoluția geologică a anumitor zone de-a lungul milioanelor de ani. „Prin înființarea de noi puncte de vizitare și dotarea celor deja existente, Geoparcul creează pentru turiști o experiență completă, care cuprinde atât istoria geologică a acestei regiuni interesante, cât și poveștile din jurul exploatării chihlimbarului și a tradițiilor de sute de ani ale oamenilor locului”, se subliniază în bilanțul realizat la 18 luni de când Ținutul Buzăului a obținut .

În vederea promovării tradițiilor locale, Asociația s-a implicat, în colaborare cu comunitatea Slow Food Buzău Land, în organizarea Pieței Artizanilor, susținând producătorii locali și proprietarii de pensiuni care promovează hrană sănătoasă și sustenabilă. Mulți vizitatori au avut astfel ocazia să descopere și să achiziționeze produse locale de calitate, de la cârnați de Pleșcoi și berea locală, Colți Amber Ale, la vinuri de Dealu Mare și multe alte preparate tradiționale. Următoarea ediție are loc pe 23-24 septembrie, la Berca.

 

Rezultate promițătoare

 

Rezultatele eforturilor de promovare și de îmbunătățire a condițiilor de vizitate nu s-au lăst deloc așteptate, iar atractivitatea zonei a crescutexponențial.

Dacă în anul 2021 și 2022, județul Buzău a atras circa 67.000, respectiv, 87.000 de vizitatori, conform INSSE, rezultatele preliminare pentru anul 2023 arată că, în zona Ținutul Buzăului, numai în primele șase luni ale acestui an, numărul vizitatorilor a trecut de 69.000, iar asta în afara sezonului turistic.

Până la finalul anului se preconizează că peste 150.000 de vizitatori vor vizita Ținutul Buzăului, ceea ce înseamnă un număr dublu față de anii trecuți.

Mai multe despre proiectele derulate de Geoparcul Ținutul Buzăului puteți afla accesând website-ul https://tinutulbuzaului.org/.

GALERIE FOTO – sursă Asociația „Ținutul Buzăului”