Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a ajuns la recordul de 16 miliarde de euro, după 25 de ani de activitate

În ciuda faptului că bugetul instituţiei a crescut de la 1,1 miliarde de euro în 1999, la aproape 16 miliarde de euro în acest an, dar accesul la servicii medicale lasă în continuare de dorit.

 

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) aniversează anul acesta un sfert de secol de la începerea activităţii sale instituţionale. La 1 ianuarie 1999, o dată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 145/1997 a asigurărilor de sănătate, a început activitatea CNAS şi a caselor de asigurări de sănătate din subordine, din cele 41 de județe și municipiul București, după modelul Bismark. La 1 octombrie 1999 s-au semnat primele contracte dintre casele de asigurări şi furnizorii de servicii de sănătate.

„Este un moment de bilanţ al istoriei sistemului de asigurări sociale de sănătate. În toată această perioadă, echipa CNAS şi a caselor de asigurări de sănătate a reuşit să răspundă nevoilor de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale ale persoanelor asigurate”, a spus dr. Valeria Herdea, președintele CNAS, care cu acest prilej a organizat un moment aniversar, la Palatul Parlamentului, la care au participat foști președinți ai CNAS, actualii directorii generali ai caselor teritoriale de asigurări de sănătate, șeful Casei OPSNAJ, reprezentanți ai organizațiilor profesionale din domeniul medical, angajați ai instituției.

 

Împlinirea unui sfert de secol de activitate a CNAS a constituit un prilej de bilanț și de analiză, de rememorare a principalelor momente din istoria instituției, dar și de proiecții pentru viitor. S-a arătat că începând din 1999, modelul de finanţare centralizată a sectorului de sănătate a fost înlocuit cu „unul adecvat economiei de piaţă”, bazat pe relaţii contractuale între finanţator şi furnizorii de servicii medicale/ medicamente/ dispozitive medicale, dar şi pe plata serviciilor realizate, indiferent de forma de proprietate a furnizorului, pe principiul „banii urmează pacientul”.

Conducerea CNAS subliniază că „apariţia sistemului de asigurări sociale de sănătate a permis, în timp, creşterea finanţării sectorului de sănătate din România şi a numărului de furnizori de servicii medicale pentru persoanele asigurate, facilitând procesul de modernizare a acestui sector. Astfel s-a ajuns ca, în anul 2023, să fie furnizat persoanelor asigurate un număr total de 323,8 milioane de servicii de sănătate. Totodată, sistemul de asigurări sociale de sănătate a facilitat dezvoltarea în timp a gamei de servicii medicale de care beneficiază persoanele asigurate, precum şi a gamei de medicamente compensate şi gratuite la care au acces pacienţii”.

 

Bugetul CNAS a crescut de la 1,8 miliarde de lei (1,1 miliarde de euro) în 1999, la 78,5 de miliarde de lei (15,8 miliarde de euro), anul acesta. Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate  (FNUASS), gestionat de CNAS, este alimentat de contribuţiile la sănătate din banii asiguraţilor. Nu trebuie ignorat însă faptul că în 1999, numărul contribuabililor la sănătate era de aproape 70% din numărul asiguraților, în timp ce acum, doar una din trei persoane contribuie la sănătate, iar statul nu acoperă în totalitate cheltuielile asiguraților scutiți de aceste taxe. În acest context, în ciuda bugetului record, accesul la servicii medicale a rămas limitat, iar numărul deceselor prin boală a crescut, la nivel național, de la 269.166 în 1998 la 272.483 anul trecut, potrivit datelor INS, așadar, starea de sănătate a populației nu s-a îmbunătățit.

Chiar președintele CNAS recunoaște că „suntem conştienţi că încă sunt multe nevoi de sănătate neacoperite, că finanţarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, în pofida eforturilor depuse, este încă departe de a fi cea optimă. Prin urmare, obiectivul nostru rămâne asigurarea echilibrului şi stabilităţii în acordarea accesului echitabil şi nediscriminatoriu la servicii medicale centrate pe nevoile reale ale oamenilor”, a declarat Valeria Herdea.

 

Prof. dr. Diana Loreta Păun, consilier Administrația Prezidențială, prezentă la eveniment ca invitat de onoare, a subliniat că în cei 25 de ani de activitate „Casa Națională de Asigurări de Sănătate a dovedit ancorarea în principii de stabilitate și continuitate într-un domeniu vital pentru societatea noastră. Apreciez capacitatea CNAS de a se adapta la dinamica pieței și de a răspunde nevoilor pacienților, chiar și în contextul unor limite bugetare și a unui procent limitat de contribuabili. Știm cu toții că sistemul de asigurări sociale de sănătate funcționează într-un cadru financiar complex, unde resursele sunt adesea limitate. Cu toate acestea, am apreciat că instituția a urmărit să acopere cât mai multe dintre nevoile pacienților, demonstrând flexibilitate și inovație în abordare. Sănătatea este, fără îndoială, cea mai prețioasă resursă pe care o avem. Investiția în sănătate nu este doar o obligație, ci și o responsabilitate de care depinde viitorul nostru. (…)Succesul depinde de implementarea unor soluții care să completeze investițiile publice”, a transmis Diana Păun, urându-le angajaților caselor de sănătate „La mulți ani și mult succes!”.

 

La rândul său, prof. dr. Carmen Orban, consilier Cancelaria Prim-Ministrului, a afirmat că „CNAS a fost înființată din nevoia de a asigura funcționarea unitară și coordonată a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România. Este o instituție de interes național, o instituție strategică în sistemul medical care, la fel ca și acesta are obligația de a se adapta vremurilor și nevoilor actuale ale populației și de a răspunde provocărilor cu care se confruntă toate sistemele de sănătate din lume.Românii au dreptul la servicii de sănătate de calitate, furnizate la timp, la medicamente inovative și spitale moderne echipate cu aparatură medicală de ultimă generație și pentru asta muncim și noi și dumneavoastră, în fiecare zi”, a transmis Carmen Orban.

Felicitând-o pe dr. Valeria Herdea, președintele CNAS, și întreaga echipă „pentru eforturile dumneavoastră în domeniul sănătății”, dr.Orban le-a urat „multă putere de muncă„ și „succes”.

 

De-a lungul celor 25 de ani, instituția a fost condusă de 31 de președinți. Primul președinte al CNAS a fost Constantin Dumitrache, care însă după numai o lună i-a predat atribuțiunile lui Cristel Crețu, reprezentant al sindicatelor și președinte al Consiliului de Administrație. După o lună, conducerea CNAS a fost atribuită lui Andrei Gherghinescu, dar nici el n-a rezistat decât patru luni.

Prof. dr. Alexandru Ciocâlteu a fost primul președinte care a stat în funcție mai mult de un an, dar nici cei care au urmat n-au rezistat mai mult de unul, doi sau trei ani, fiind schimbați în funcție de interesele politice de la momentul respectiv (numirile fiind atât la nivel central cât și local, unele politice, chiar și în cazul celor au susținut concurs), ori în urma unor scandaluri (de obicei de „corupție”) devăluite de mass-media și cercetate de organele de anchetă penală.

 

La Buzău, primul președinte al CJAS a fost medicul Ion Drăghici, iar din primul Consiliu de Administrație au făcut parte dr. Ion Drăghici – președinte, ec. Dragomit Văsîi și Corneliu Vasilescu – vicepreședinți, reprezentanți ai partea patronatului – dr. Dorel Nicolescu, dr. Dan Ștefănescu, farm. Adrian Agache, av. Silviu Vergu, ing. Ștefan Davidescu, iar din partea sindicatelor – Emilian Albu, Mariana Munteanu, Cornel Radu, Vasile Minică.

Dr. Ion Tudose a fost primul director executiv, ec. Lucica Popină – primul director economic, dr. Nina Mihai – primul director medical, dr. Simina Teslic –primul șef Contracte, iar dr. Carmen Șotângă – primul șef de AUDIT.

În guvernarea Năstase, funcțiile de președinte și director general au fost concentrate în aceeași mână, în structurile teritoriale, iar instituția a fost condusă, până în 2019, de 12 președinți/director general.

Ulterior, funcția de președinte a rămas doar la nivel central, iar în teritoriul, conducătorul instituției a fost directorul general. Cei mai mulți dintre șefii instituției au fost numiți cu delegație, pe perioade mai lungi sau mai scurte, dar cele mai multe delegări având loc în perioada 2017-2021, când CJAS a avut 8 directori generali, potrivit Raportului „Sănătatea temporară”, realizat de Expert Forum, în 2022.

 

Scurt istoric al asigurărilor sociale de sănătate:

• 1997 – Apare Legea nr. 145 a asigurărilor sociale de sănătate (care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999);

• 1998 – Are loc prima şedinţă a Consiliului de Administraţie a CNAS;

• 1999 – Începe activitatea CNAS şi a caselor de asigurări de sănătate;

• 1999 – La 1 octombrie, demarează semnarea primelor contracte cu furnizorii de servicii medicale;

• 2002 – Debutează construcţia Sistemului Informatic Unic Integrat, care va intra în faza de operare în anul 2008;

• 2002 – Se înfiinţează sistemul de formare profesională al CNAS, după modelul AOK – Germania, unic în administraţia publică din România;

• 2006 – CNAS preia de la Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale atribuţiile privind concediile şi indemnizaţiile medicale;

• 2006 – Intră în vigoare Legea nr. 95 privind reforma în domeniul sănătăţii, cadru unitar de reglementare a întregului sector de sănătate din România, inclusiv a asigurărilor sociale de sănătate;

• 2007 – CNAS începe să emită cardul european de asigurat, certificatul de înlocuire a cardului şi formulare europene E*** (redenumite ulterior S);

• 2012 – 2014 – Se implementează prescripţia electronică (SIPE – 2012), cardul naţional (CEASS – 2013) şi dosarul electronic al pacientului (DES – 2014), care împreună constituie Platforma Informatică din Asigurările de Sănătate (PIAS);

• 2015 – Începe tratarea hepatitei C şi a cirozei hepatice C fără interferon. Se introduc contractele cost-volum şi cost-volum-rezultat;

• 2020 – 2021 – Se înfruntă provocările impuse de pandemia de Covid-19;

• 2022 – Începe gestionarea şi decontarea serviciilor medicale acordate refugiaţilor din zona de conflict din Ucraina;

• 2023 – 2024 – Se lucrează la proiectul major de retehnologizare, redimensionare şi optimizare a platformei PIAS.

 

Sursa foto: CNAS, Diana Paun, Carmen Orban