Sănătatea temporară: CJAS Buzău deține recordul pe țară la șefi interimari

Cei mai mulți dintre șefii Caselor Județene de Asigurări de Sănătate și Direcțiilor Județene de Sănătate Publică din ultimii 10 ani au fost numiți prin delegare sau pentru exercitare temporară a funcției, fenomen ce reflectă „o instabilitate a funcției”, potrivit Raportului „Sănătatea temporară”, realizat de Expert Forum.

 

Analizând modul în care s-au realizat angajările în Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) și Casele Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) în ultimii 10 ani, Expert Forum a constatat că majoritatea acestor instituții au fost numiți prin delegare sau pentru exercitare temporară a funcției, fenomen ce reflectă „o instabilitate a funcției”.

Potrivit analizei Expert Forum „există indicii de politizare în ambele cazuri. La CAS-uri aproape 20% din directori au legături politice sub diverse forme. În cazul DSP-urilor, procentul se apropie de 16%. Cu toate acestea, statisticile reflectă doar relații politice care pot fi documentate din declarații de avere sau interese, din donații sau candidaturi, însă nu pot cuprinde relații de putere de la nivel local care pot favoriza aceste numiri. Politizarea pare a fi un fenomen care se întinde pe toată perioada studiată și este transpartinic”.

Datele pe baza cărora a fost realizată analiza și a fost întocmit Raportul dat publicității provin din răspunsuri furnizate pe baza Legii 544/2001 de la Casa Națională de Asogurări de Sănătate (CNAS), Ministerul Sănătății (MS) și Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP), precum și a unor date din portalul dezvoltat de EFOR – www.banipartide.ro, declarații de avere și interese publicate pe portalul ANI – integritate.eu și din mass media.

 

Principalele concluzii ale Raportului „Sănătatea temporară” au fost că atât la CJAS-uri, cât și la DSP-uri, o mare parte din numiri s-au făcut prin delegare/exercitare temporară a funcției, ceea ce reflectă o instabilitate a funcției. „Excluzând mandatele foarte lungi, în cazul DSP-urilor media mandatului în perioada 2012-2022 este aproape de șase luni, adică perioada maximă pentru delegări.

Analiza arată, de asemenea, că la concursuri, competiția este relativ scăzută, iar în unele cazuri, chiar directori care ocupaseră aceeași funcție nu au putut promova concursul, ceea ce poate indica – fără a fi un motiv exhaustiv – o lipsă de capacitate la nivelul resurselor umane sau o posibilă lipsă de interes pentru ocuparea acestor funcții. Competiția la CAS este diferită pe județe, astfel că în unele județe au fost mai mult de doi-trei candidați, dar regula a fost un număr mic de candidați.

În cazul ambelor instituții există județe unde un singur director a ocupat această funcție în perioada analizată, iar în unele județe lista de directori a ajuns la 6 -7 nume, județele cu multe schimbări nefiind neapărat aceleași la DSP și CJAS.

Performanța directorilor nu poate fi evaluată din exterior, întrucât contractele de management nu sunt publice și nu au fost furnizate. Mai mult, CV-urile care ar reflecta experiența nu se regăsesc pe site-urile instituțiilor. Cea mai mare parte din numirile temporare la DSP-uri s-au realizat în 2020, în special în luna ianuarie, înainte ca pandemia să înceapă la modul real.

 

Casele Județene de Asigurări de Sănătate

 

Datele legate de cele mai recente concursuri de la CNAS reflectă faptul că un număr relativ mic de candidați au făcut față competiției. În ultimii 10 ani au fost organizate 13 sesiuni de concurs pentru funcția de președinte director general/director general, la nivel național, în 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și 2021.

Competiția a scăzut la ultimele sesiuni de concurs, iar cei mai mulți candidați (media) au fost la Dâmbovița, adică 3,3. La Buzău, media a scăzut la 2,3, iar la Botoșani, Covasna și București la 2 candidați. În șapte județe – Caraș Severin, Cluj, Dolj, Harghita, Mehedinți, Olt, Sibiu a fost câte un candidat.

Cele mai multe numiri au avut loc în 2020, respectiv, 141 de contracte, an în care nu a avut loc niciun concurs și în care, pentru fiecare dintre casele de asigurări s-au realizat între 2 și 4 numiri. La CJAS Buzău, între 2017 și 2021 au fost numiți opt președinți/directori generali interimari.

Raportul subliniază că deși există case de asigurări cu foarte puține delegări, regula este mai degrabă aceea că pozițiile de conducere se ocupă în această manieră.

Din verificarea unui număr de peste 1200 de declarații de avere și interese disponibil pe portalul www.integritate.eu, rezultă că 32 de persoane au deținut funcții de conducere în partidele politice la nivel local sau central, au candidat sau au deținut funcții publice. Platforma www.banipartide.ro arată că un număr de 32 de nume apar înregistrate cu cotizații, donații, împrumuturi sau contribuții pentru campanii electorale. În 19 cazuri, partidul menționat este PD/PDL/PNL/USL, în două cazuri UDMR, iar în restul PSD. Datele ne arată că există o practică transpartinică de a promova persoane cu profil politic pentru funcții de conducere în casele județene.

 

Direcțiile Județene  de Sănătate Publică

 

Expert Forum atrage atenția și asupra faptului că datele de la Agenția Națională pentru Funcționari Publici nu coincid cu cele de la Ministerul Sănătății referitor la perioadele/datele de începere a contractelor în care s-au ocupat funcțiile publice respective, dar numele coincid. Conform ANFP, 105 persoane au fost numite între 2016 și 2022, iar în 13 județe a existat câte un singur director, numit prin decizii definitive.

Estimăm că un procent de aproximativ 80% din aceste numiri au fost făcute prin delegare/executare temporară a funcției. Reamintim că informația se raportează la datele disponibile de la ANFP, care sunt parțiale. În ultimii șase ani, conform datelor de care dispune EFOR, s-au făcut exclusiv numiri temporare în județe precum Suceava, Neamț, Brașov, Arad, Timiș, Olt sau Călărași – se menționează în Raport.

Conform datelor de la Ministerul Sănătății, cele mai multe numiri au avut loc în anul 2020. Deși nu avem o imagine completă asupra tipului de numire, considerăm că majoritatea au fost temporare. O cincime din numiri s-au făcut în ianuarie, înainte să înceapă pandemia, însă mai mulți dintre directorii numiți în funcție erau deja în această poziție. Datele de la MS arată că există un procentaj crescut de mandate scurte. Există și câțiva directori care au adunat mai mult de 9-10 ani de mandat.

Dacă excludem mandatele foarte lungi sau foarte scurte, media per mandat pare a fi aproape de jumătate de an, cât înseamnă perioada maximă pentru delegare. Este dificil de calculat o medie care să reflecte fidel perioada mandatelor, întrucât există diferențe privind raportările. Acest fapt ne arată că delegările par a fi regula.

Raportul integral Sănătatea temporară poate fi consultat aici.