Buzaul are nevoie de medici urgentisti ca de aer
Trei posturi vor fi scoase la concurs de Spitalul Judetean de Urgenta, iar alte doua, de Serviciul Judetean de Ambulanta, in zilele urmatoare.
Buzaul are nevoie de cel putin cinci medici urgentisti, trei pentru Unitatea de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) si doi pentru Serviciul de Ambulanta Judetean (SAJ). Ambele institutii medicale se confrunta, de ani buni, cu o criza majora de specialisti, iar in martie se va organiza un nou concurs pentru angajare, in speranta ca vor exista si doritori care sa le ocupe.
„Spitalul Judetean de Urgenta Buzau are nevoie de cel putin trei medici de medicina de urgenta. Nu este prima data cand scoatem la concurs astfel de posturi, dar de data aceasta speram sa avem mai mult noroc, tinand cont de recenta Hotarare a Consiliului Judetean prin care s-a aprobat acordarea, din partea administratiei locale, a doua salarii minim in plus, la salariu, in primele sase luni dupa angajare. Mai mult, faptul ca anul acesta se va realiza extinderea si modernizarea UPU-SMURD, astfel incat conditiile de acordare a serviciilor medicale vor fi la nivel occidental, speram sa determine medicii tineri sa vina sa lucreze la Buzau”, a precizat managerul SJU Buzau, Claudiu Damian.
Sectia UPU a celui mai mare spital din judet are in schema 11 posturi de medici specializati in Medicina de urgenta, dar la ora actuala functioneaza doar cu un doctor cu aceasta specialitate si doi medici generalisti, un medic de familie si un pediatru cu competente in medicina de urgenta.
Nevoie disperata de medici inregistreaza si Serviciul de Ambulanta Judetean (SAJ), care a scos la concurs doua posturi de medic de familie, cu atestat in medicina de urgenta, pentru Statia Buzau. Potrivit managerului SAJ, dr. Lhuana Zissu, este nevoie de „cel putin doi specialisti care sa completeze echipa Compartimentului de Consultatii de Urgenta si Transport Medical Asistat. Acestia pot fi si rezidenti in ultimul an. Singura conditie impusa de legislatie este sa aiba atestat in domeniul asistentei medicale de urgenta prespitaliceasca, cu durata de 6 luni, nu se mai accepta, ca in trecut, ca acest atestat sa fie obtinut dupa angajare. Speram ca aceasta conditie sa nu constituie, insa, o problema, avand in vedere ca in ultimii ani, foarte multi studenti si rezidenti au facut voluntariat si apoi au obtinut astfel de cometente. Ceea ce cred ca trebuie sa stie potentialii candidati este ca avem o echipa frumoasa si bine pregatita in care vor intra, ca avem o colaborare excelenta cu SMURD si vor fi primiti ca intr-o familie, vor beneficia de tot sprijinul pentru a se integra, rapid”, a subliniat managerul SAJ Buzau, exprimandu-si speranta ca se vor prezenta, la concurs, cel putin doi candidati.
SAJ Buzau ar trebui sa aiba 8-9 medici care sa asigure asistenta medicala de urgenta in cele patru ture in care se lucreaza, dar la ora actuala are doar 3 medici angajati cu contract si un medic extern care asigura doar garzi in cadrul SAJ.
Mult mai bine sta Ambulanta Buzau la capitolul asistenti medicali si ambulantieri, unde ar mai fi nevoie de cate 5 angajati la nivel de judet, dar nu exista dificultati in asigurarea echipajelor si chiar in suplimentarea lor, in caz de nevoie.
Criza de medici urgentisti a fost remarcata si de dr. Raed Arafat, secretar de Stat in cadrul Ministerului de Interne si seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, care a anuntat, in cadrul raportului de bilant pe 2016 prezentat ziele trecute, ca „majoritatea medicilor care lucreaza la Ambulanta au atestat de medicina de urgenta (5.070), alti 89 sunt medici de familie, iar 95 sunt medici rezidenti cu post in Ambulanta. Cu toate acestea, distributia medicilor la nivel national nu este uniforma si sunt zone din tara unde nu poate fi asigurata garda, precum Bistrita-Nasaud, Harghita, Covasna, Vrancea, Bacau, Buzau, Ialomita si Tulcea, unde exista doar cinci medici sau mai putini”.
Serviciile de ambulanta au primit, prin serviciul unic 112, un numar de 3.781.205 apeluri, iar medicii si asistentii au intervenit in 2.836.638 de cazuri – cele mai multe in judetele Iasi, Cluj, Timis, Prahova, Constanta si municipiul Bucuresti.
Potrivit lui Arafat, numarul mare de interventii este generat de populatia numeroasa din zonele de competenta (Bucuresti, Constanta), dar si de structura pavilionara a spitalelor din capitalele de judet, unde este necesar un numar mai mare de transferuri interclinice.
Oficialul MAI a mai precizat ca, anul trecut, numarul personalului mediu sanitar al Serviciului de Ambulanta a fost de 3.617 angajati.
Doctorul Arafat nu a prezentat un plan de rezolvare a crizei de medici urgentisti la nivelul UPU-SMURD sau la Ambulanta, dar intentioneaza, potrivit unei postari de pe pagina sa de Facebook, sa interzica rudelor de gradul I sa mai lucreze in acelasi echipaj, atat la Ambulanta cat si la SMURD. Anuntul sau a starnit, deja, un val de nemultumiri, dar secretarul de Stat sustine ca astfel doreste sa se merga spre „o normalitate”, care sa protejeze atat personalul medical cat si pacientii, solicitand celor care „se simt nedreptatiti” sa se adreseze, in scris, DSU.
Arafat spune ca decizia vine ca urmare a unor sesizari referitoare la situatii care au aparut in unele servicii judetene si a trimis, deja, o adresa prin care a solicitat ca rudele de grad I cum ar fi sot-sotie sau parinte-copil sa nu fie programate de serviciu in cadrul aceluiasi echipaj. „Motivul acestei solicitari este faptul ca, de regula, in cadrul acestor echipaje sunt doua sau maxim trei persoane, iar o persoana trebuie sa aiba rolul de sef al echipajului. Seful echipajului trebuie sa ia decizii care sa fie repsectate de celelalt membru fara a tine seama de alte aspecte decat cele profesionale, lucru greu de aplicat in randul membrilor unei familii fiind dificil ca o persoana aflata in astfel de situatie sa fie echidistanta. In cazul unor reclamatii sau procese, este nevoie de martori din cadrul echipajului, iar sotul nu are cum sa fie martor pentru sotie sau impotriva”, a scris secretarul de Stat in MAI pe pagina sa de Facebook.
Raed Arafat mentioneaza, totusi, ca in situatia in care „avem o familie care formeaza un echipaj unic intr-o tura, la o statie sau punct de lucru aflat la distanta mare de alte statii, se poate accepta exceptia, din punct de vedere uman si social, asumand riscurile celelalte”.
Criza de medici si in special de medici urgentisti nu mai este, de multi ani, o noutate in Romania. Est resimtita tot mai acut in spitalele si serviciile de ambulanta, chiar si in centrele universitare. Salariile modeste si mai ales conditiile de lucru i-au determinat pe multi dintre medicii tineri sa aleaga sa plece sa lucreze in strainatate, chiar dupa terminarea facultatii.
Ministerul Sanatatii nu are solutii, chiar daca in Programul de Guvernare al actualei coalitii aflate la Putere, diminuarea deficitului de medici si reconsiderarea acestei categorii profesionale a fost o PRIORITATE pe care s-au batut „monede pretioase” in campania electorala din decembrie 2016.
Trebuie spus, insa, ca pentru niciun Guvern de dupa 1990 incoace medicii nu au reprezentat o categorie socio-profesionala care merita pretuita si determinata, prin masuri care sa le recunoasca pregatirea si importanta serviciilor prestate, pentru ca, toate guvernarile au dorit sa-i „aiba la mana”, dependenti de „atentiile pacientilor”, iar pe noi toti ne-au vrut „prosti si bolnavi”, ca sa fim usor de manipulat cu promisiuni, la urmatoarele alegeri.
Se pare insa ca romanii nu mai sunt usor de dus „cu zaharelul” (dovada miscarile recente din strada), iar doctorii nu se mai multumesc cu „un leu in plus la salariu”, ei cer solutii, nu mai sunt dispusi sa se sacrifice, in contextul in care ofertele pe care le primesc permanent din strainatate sunt tot mai atractive.
Atat doctorii cat si pacientii cer o noua Lege a Sanatatii, in care sa fie apreciata competenta si nu interesele de grup si de moment ale unora sau altora.