Buzoienii care traiesc in zonele de granita ale judetului nu exista in evidentele medicilor

8 ianuarie 2014 | 0 comentarii |

In acest context, pachetul ministerial prin care se garanteaza sanatatea fiecarui roman, nu este valabil. Ei beneficiaza de ingrijire medicala doar daca ajung pe targa, la spital.

 

Corneliu  Vasilescu , presedinte CJAS

Corneliu Vasilescu , presedinte CJAS

In catunele de pe granitele judetului Buzau cu Covasna, Brasov, Prahova, Vrancea sau Braila exista sate slab populate, asa ca nici nu poate fi vorba ca aici sa ajunga vreun medic si mai ales sa functioneze un punct farmaceutic. Putinii locuitori care mai stau in aceste zone nu pot sa beneficieze de vreun ajutor medical decat in conditiile in care ajung la spital, dar si asa, nefiind asigurati, nu beneficiaza de gratuitate decat trei zile, cat se considera ca este perioada de urgenta.

In aceasta perioada, potrivit presedintelui Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, Corneliu Vasilescu, in Comisia Paritara „se va face o noua evaluare si se va stabili necesarul de medici de familie pentru intregul judet, pentru anul 2014, conform noilor acte normative. Stim ca exista situatii in care, in zonele izolate, cu putini locuitori, nu ajung medicii, dar aceste persoane se pot inscrie la medicul de familie din localitatea cea mai apropiata si va beneficia de serviciile acestuia”. La ora actuala, in contract cu CJAS Buzau sunt 104 medici de familie.

Singura aglomerare rurala mai densa este intre Buzau si Braila, in zona Balaceanu. Este si partea de campie unde, de obicei, se aduna populatie care cultiva pamantul, insa la munte situatia este sinistra. Zeci de case zac darapanate, abandonate, nelocuite de ani de zile.

 

Ica, singurul cap de familie din satul Gura Sirului

Ica, singurul cap de familie din satul Gura Sirului

Spre exemplu, Ica este singurul cap de familie din satul Gura Siriului, comuna Siriu, primul sat dinspre Covasna spre Buzau. Sunt cateva zeci de case in sat, insa toate abandonate. Femeia este si ea trecuta de 50 de ani si are in intretinere un adolescent de 15 ani, copilul fratelui decedat timpuriu, si pe mama ei, o batrana de 82 de ani. Casa lor nu este racordata la reteaua de electricitate, desi satul se afla de-a lungul lacului Siriu, mare producator de electricitate. Femeia are televizor si antena parabolica pentru contactul cu civilizatia, insa aceasta este alimentata de un generator care consuma benzina, iar benzina este la fel de scumpa ca si painea la Gura Siriului, din cauza distantei fata de primele magazine.

Casa Icai este singura locuita din sat. Femeia creste pe langa gospodarie pasari si animale destinate alimentatiei. Spune ca uneori, cam o data pe luna, maxim, merge la cumparaturi. Mai curand la Crasna in Covasna, decat la Siriu – comuna de centru. Intre Gura Siriului si Siriu sunt aproape 10 km pe care nepotul a refuzat sa-i mai parcurga zilnic, pe jos, pentru a invata carte.

 

Medicul nu exista pentru unii buzoieni

Medicul nu exista pentru unii buzoieni

Intrebata despre cum se ingrijeste de sanatatea ei si a familiei, Ica spune ca atunci cand ajunge la Crasna sau la Siriu cumpara cateva calmante, insa de baza sunt leacurile populare, cunoscute de la mama sa. Medicul de familie din Siriu nu o cunoaste pe femeie si nici pe cei doi membri ai familiei ei, asa ca despre asigurare de sanatate, prezenta la stomatolog, retete compensate sau gratuite pentru batrana care nu mai poate iesi din casa din cauza reumatismului, nu se face discutie.

Aici, pe granita, pachetul ministerial prin care se garanteaza sanatatea fiecarui roman nu este valabil.

Ica spune ca a lucrat in Italia, cu vreo trei ani in urma, ca menajera. Acolo a cunoscut si ea ce inseamna sa intri intr-un cabinet medical. Iar asta doar pentru ca oamenii la care lucra au trimis-o atunci cand a avut un accident casnic.

Aceeasi este situatia si in zona de campie dinspre Galbenu de Braila, si sus, la Chiojdu spre Prahova, dar si in partea Ramnicului Sarat catre Vrancea.

 

Natalitatea a scazut drastic

Natalitatea a scazut drastic

Situatia de fata vine pe fondul unei statistici care analizeaza evolutia demografica in intreaga tara, judetul Buzau fiind doar un exemplu.

La nivel national, anul 2013 a fost anul cu cele mai putine nasteri de cand exista Romania, ca stat modern, iar 2014 are toate sansele sa fie la fel.

Sociologii spun ca este al 22-lea an consecutiv de declin demografic. Romania pierde un locuitor la fiecare doua minute si 15 secunde. Acest ritm va face ca in 2030 populatia tarii sa coboare sub 16 milioane de locuitori.

Romania pierde in fiecare an un oras de dimensiuni medii, de 30.000 de locuitori. In urmatorii 15 ani, potrivit studiilor de specialitate, daca se mentine acest trend, populatia Romaniei va fi egala cu cea din 1946. Cu exactitate, datele arata ca in iulie 2014, Romania va avea 19.450.000 de locuitori, cu un sfert de milion mai putini locuitori decat in 2013. Exact ca acum 45 de ani.

Din datele furnizate de Institutul National de Statistica reiese ca in 2014 va fi o inmormamtare la fiecare doua minute, o nunta la fiecare 4 minute si 15 secunde si un divort la fiecare 15 minute si 45 de secunde.

Singura veste buna este ca in acest an se estimeaza cresterea sperantei de viata cu trei-patru luni fata de 2013. Insa nu creste si calitatea ei, nici numarul de nou-nascuti.

 

Populatia Romaniei scade ingrijorator

Populatia Romaniei scade ingrijorator

Anul acesta, din cauza faptului ca femeile nu se mai bazeaza pe un partener sau doresc sa fie independente atunci cand aduc pe lume un copil, se estimeaza ca va dobori recordul negativ al natalitatii. Potrivit sociologilor, numarul nasterilor va scadea pentru al patrulea an consecutiv, sub pragul de 200.000.

Sociologul Ana Bulai apreciaza ca in acest moment Copilul este o sursa de saracie in societatea moderna. In Romania, intr-o foarte mare masura atata vreme cat un copil te costa pe an mai mult decat bugetul mediu al familiei. Pentru o familie, ca sa aiba o decizie rationala, trebuie sa aiba un venit mult peste mediu, dublu peste mediu, mai spune sociologul Ana Bulai.

Estimarea statisticienilor arata ca din trei gravide care ajung la maternitate, doua nasc si una va avorta.

In judetul Buzau, in anul 2012 s-au nascut 3598 de copii, insemnand o rata a natalitatii cu doua procente mai mica decat in anul anterior,  in timp ce mortalitatea generala a fost de 6.311 buzoieni, comparativ cu anul 2011 cand s-au inregistrat 6.418 decese. Tot in aceeasi perioada au fost 1.260 de intreruperi de sarcina, fata de 1528 in 2011. Toate au fost, insa din cauze medicale.

Vestea buna este ca se preconizeaza un trend descendent al mortalitatii infantile, care in 2014 ar putea atinge minimul istoric din ultimul sfert de secol.

 

Putini medici, multi bolnavi internati

Putini medici, multi bolnavi internati

Pe de alta parte, Romania are una dintre cele mai ridicate rate de internare din lume. Sectorul spitalicesc din Romania consuma in mod constant peste 50% din bugetul CNAS, la care se adauga fondurile de la Ministerul Sanatatii, pentru investitii si pentru programele derulate prin spitale .

Aproape 100 de localitati din tara nu au medic. La nivel national, numarul de locuitori care revin la un medic in zona rurala este de peste 6 ori mai mare decat in urban. Aceste date ascund importante dezechilibre regionale: in timp ce in regiunile din Sud si Sud-est revin 773 si, respectiv 655 locuitori la 1 medic, in regiunea de Nord-Est se inregistreaza 1 medic la 2.778 locuitori.

Organizatia Mondiala a Sanatatii arata ca Romania se afla pe locul 31 din 33 de tari, cu o densitate de 1,9 medici la 1000 locuitori, doar Albania si Bosnia-Hertegovina inregistrand densitati mai mici decat tara noastra. Romania ocupa ultimele locuri, inregistrand o situatie la fel de critica, si pentru asistentele medicale (3,89 la 1000 locuitori), dentisti (0,22 la 1000 locuitori) si farmacisti (0,06 la 1000 locuitori)

Un studiu al Bancii Mondiale (Raport privind platile informale in sector sanitar din Romania, prezentat de CURS pentru Ministerul Sanatatii, in cadrul unui proiect al Bancii Mondiale, 2005) estima ca totalul platilor informale din Romania anului 2004 era peste 300 milioane de euro si ca reprezinta o mare parte din platile totale de numerar (41%).

Revenind la exemplul satelor de granita ale judetului Buzau putem spune ca toate informatiile statistice anterioare reflecta intocmai realitatea.

PUBLICITATE

Adaugati un comentariu


 

*