Criza de medici din județul Buzău, mai acută decât pandemia
Zece localități buzoiene nu au medic de familie, iar în specialitățile neurologie, cardiologie, oncologie, psihiatrie, diabet zaharat, pediatrie, ORL, medicină interna, oftalmologie, obstetrică-ginecologie și pediatrie, fie nu există furnizori în județ, fie numărul acestora este insuficient.
Medicina de familie, considerată în multe țări dezvoltate „temelia unui sistem de sănătate complet și complex”, și-a dovedit din plin eficiența, în ultimele două-trei luni, în care a preluat o mare parte a responsabilităților sistemului medical, sufocat de pandemia de COVID-19.
Din păcate, importanța acestei specialități, ca de altfel întregul sistem medical românesc, nu beneficiază și de suficient suport din partea autorităților, care abia în această situație de criză au avut curajul să recunoască adevărul. Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) publica, în luna februarie a acestui an, o hartă cu serviciile de medicină primară la nivel național și trăgea un semnal de alarmă referitor la criza acută existentă, mai ales în mediul rural. Potrivit FNPMF, la nivel național sunt 328 de comune în care nu există medic de familie, iar în cele mai multe localități din țară numărul acestor medici este insuficient și doar în 1.496 de localităţi din România, reprezentând 47% din totalul de 3.181, nu există deficit de medici de familie. „România nu este singura ţară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie. Alte ţări au acţionat însă şi continuă să acţioneze pentru a remedia această situaţie. O serie de recomandări ale CE şi OMS, precum şi rapoarte rezultate în urma asistenţei tehnice furnizate de Banca Mondială şi OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervenţiile necesare imediat. Strategia pentru medicina de familie şi planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acţiuni concrete pentru remedierea situaţiei”, subliniau reprezentanții medicilor de familie, într-un comunicat.
Declararea pandemiei de COVID-19 a schimbat însă prioritățile întregului sistem medical. Medicii au fost preocupați în principal de asigurarea echipamentelor de protecție, grija autorităților s-a concentrat mai ales de limitarea răspândirii virusului și pe gestionarea activității din spitale, pacienții au devenit reticenți la contactul cu orice cabinet medical sau spital, cu excepția cazurilor de urgență, iar multe dintre serviciile medicale s-au acordat online.
În perioada stării de urgență, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Buzău a prelungit toate contractele de furnizare de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, până la data de 14 mai inclusiv, după care, pentru perioada 15 mai – 31 decembrie s-au încheiat noi acte adiționale la contractele existente, pentru care decontările se vor face din sumele alocate pe domeniile de asistență medicală corespunzatoare, prevăzute în bugetul Fondului Național Unic de Asigurări sociale de Sanatate pentru anul în curs.
Conducerea CJAS spune că a intreprins toate demersurile necesare pentru a asigura necesarul de servicii medicale, medicamente și dispozitive, pentru asigurați și beneficiarii pachetului minimal de servicii medicale, precum și pentru asigurarea continuității acordării acestora de către furnizori, în măsura atribuțiunilor pe care le are.
Astfel, la nivelul județului au fost încheiate acte adiționale la contractele de furnizare servicii medicale în asistența medicală primară cu toate cele 187 de cabinete medicale aflate în relații contractuale cu instituția, precum și cu medicii de familie care asigură servicii în cele trei centre de permanență existente la Berca, Vernești și Vintilă Vodă, precum și 9 acte adiționale pentru efectuarea de ecografii generale și ekg, care vor fi decontate din fondul de investigații paraclinice, ceea ce a lărgit paleta de servicii în cadrul pachetului de bază la medicul de familie și a crescut calitatea acestor servicii, permițând diagnosticarea în timp redus a unor afecțiuni.
Potrivit raportului prezentat de președintele CJAS, Paula Grigore, în ultima ședință a Colegiului Prefectural, în județul Buzău profesează 196 de medici de familie, în cadrul a 187 de cabinete medicale, în contextul în care ar mai fi necesari cel puțin 50 de medici cu această specialitate, ca să se poată acoperi nevoile tuturor pacienților. Din păcate, în mediul rural este din ce în ce mai dificil, așa că în multe sate izolate, asistența medicală primară este asigurată de puținii medici care au cabinete în comunele învecinate, iar în unele situații oamenii sunt ajutați doar de asistenții comunitari, astfel că oamenii din zonele aflate la distanță de oraș riscă să moară cu zile…
În acest context, în 10 localități din județ nu își desfășoară activitatea niciun medic de familie în relație contractuală cu CJAS, respectiv la Bozioru, Buda, Cănești, Chiliile, Colți, Largu, Odăile, Racovițeni, Robeasca, Valea Salciei.
„Locuitorii acestor comunități sunt însă înscriși pe listele unor medici de familie care au cabinetele în comunele învecinate și se adresează acestora, fie deplasându-se ei la cabinet, fie solicitând prezența medicului la domiciliu. Spre exemplu, dr. Florin Pleșea, care are cabinet și punct de lucru la Brătilești și Brăiești, asigură asistență medicală și localnicilor din Bozioru, Cănești și Odăile”, a explicat directorul de Contractare al CJAS Buzău, Simona Anghel.
Din păcate, pentru acești medici, care fac eforturi foarte mari pentru a răspunde nevoilor pacienților din mai multe localități, nu există și stimulente pe măsură și nici alte facilități care să-i determine pe cei tineri să accepte să își înființeze cabinete medicale sau să preia activitatea de la cei care se pensionează în aceste zone.
Din cauza pandemiei, prezența pacienților s-a redus considerabil la nivelul cabinetelor medicilor de familie și al celor din ambulatoriul de specialitate, de teama coronavirusului și din cauza restricțiilor impuse de starea de urgență și apoi de starea de alertă, instituite de autorități. A crescut însă foarte mult numărul pacienților care au apelat la servicii medicale oferite prin mijloace de comunicare „la distanță” și au cerut sfaturi telefonic, atât medicilor de familie și celor din specialități clinice.
„La centrele de permanență s-au prezentat cam tot atâția pacienți câți veneau și înainte de pandemie, dar a crescut foarte mult numărul solicitărilor telefonice. Mulți dintre ei s-au temut, iar alții, probabil, au înțeles că pentru probleme medicale ușoare, care pot fi rezolvate de acasă, este mai bine să nu se expună”, a precizat dr. Georgeta Roman, unul dintre medicii care asigură gărzile la Centrul de Permanență Vernești.
Conducerea CJAS precizează că au rămas valabile și în acest an condițiile stabilite în anul 2019 în comisia paritară, adică, pentru a putea încheia contract cu CJAS, un medic de familie are nevoie de 1.800 (numărul optim) de persoane înscrise pe listele de pacienți, ceea ce este imposibil de realizat în zonele izolate. Neschimbate au rămas și sporurile pentru condiții grele și foarte grele de activitate.
Nici la nivelul ambulatoriilor de specialitate nu stau lucrurile prea bine. Potrivit președintelui CJAS, ec. Paula Grigore, pentru anul acesta au fost încheiate 49 de acte adiționale la contracte de furnizare de servicii medicale în ambulatoriu de specialitate și 9 acte adiționale pentru efectuarea de ecografii generale, iar numărul necesar de medici pe specialități clinice și sporurile hotărâte în comisia paritară în anul 2019 au rămas în vigoare, astfel că 6 furnizori din mediul rural primesc sporuri de zonă.
În ceea ce privește serviciile paraclinice, CJAS a încheiat acte adiționale la contractele existente cu 19 laboratoare de analize medicale (din care doar unul efectuează și hemoglobină glicozilată), cu 13 furnizori de servicii de radiologie și cu 9 medici din specialități clinice și alți 9 medici de familie pentru ecografii.
Un spital, două baze de tratament din Stațiunea Monteoru și alți patru furnizori din ambulatoriu, vor oferi servicii de recuperare medicală, în contract cu CJAS, până la sfârșitul anului, iar 70 de furnizori vor asigura întreaga gamă de dispozitive medicale la care au dreptul asigurații.
De asemenea, au fost prelungite toate cele 16 contracte încheiate cu spitale / centre multifunționale (publice și private) de pe raza județului, dar „în continuare rămân deficitare, atât la nivel de ambulatoriu cât al spitalelor, specialitățile neurologie, cardiologie, oncologie, psihiatrie, diabet zaharat, pediatrie, ORL, medicină internă, oftalmologie, obstetrică-ginecologie și pediatrie, specialități pentru care nu există furnizori sau numărul lor este insuficient”, menționează Paula Grigore, președintele CJAS Buzău.
La Spitalul Județean de Urgență, spre exemplu, potrivit managerului Claudiu Damian, este nevoie de medici cardiologi, neurologi, interniști, gastroeneterolog, medici urgentiști, pediatri și neonatologi, dar și de medici din alte specialități, care să-i poată înlocui pe cei care se pensionează.
Mult mai critică este situația de la nivelul Spitalului Municipal Râmnicu Sărat, unde așa cum spunea managerul Adrian Danielescu, în unele specialități, cum ar fi pediatre, neonatologie, medicină de urgență nu există niciun medic, iar în alte specialități există doar câte unul, majoritatea pensionari sau în prag de pensionare.
Și mai dificil este la Spitalul Orășenesc Nehoiu, unde nicio specialitate nu este acoperită cu numărul de medici necesar, iar activitatea se desfășoară în regim de avarie pe anumite secții, cu sprijinul unor medici pensionari sau care au acceptat să vină periodic, din Buzău, să sprijine această unitate medicală, pentru o perioadă.
Tot până la 31 decembrie au fost prelungite și cele 35 de contractele de furnizare de servicii medicale stomatologice, două contracte de furnizare de servicii de îngriji medicale la domiciliu și două contracte de furnizare de servicii medicale (private) de transport sanitar neasistat (furnizorii dețin 5 ambulanțe de tip A1 și A2 pe care lucrează de 2 ambulanțieri și 2 asistente medicale).
Pentru eliberarea medicamentelor cu și fără contribuție personală s-au încheiat 45 acte adiționale la contractele de furnizare de medicamente în ambulatoriu. Pentru medicamentele din cadrul Programelor Naționale de Sănătate s-au prelungit contractele încheiate încă din 2017, prin 44 de acte adiționale.
Județul Buzău are opt spitale publice și private (fiecare cu ambulatoriu integrat), opt centre multifuncționale și un Ambulatoriu cu cabinete individuale în municipiul Buzău și aproximativ 800 de medici (inclusiv medici de familie și medici stomatologi) care asigură servicii medicale în sistem public și/sau privat unei populații de peste 432.000 de locuitori, din care 172.000 de persoane trăiesc în cele 2 municipii și 3 orașe din județ, iar aproape 260.000 sunt răspândite în 82 de comune în care cea mai mare parte a populației este îmbătrânită și suferă de multiple afecțiuni cronice, unele foarte grave, astfel că ar avea nevoie de supravegherea constantă a unui medic.
