Deficitul de medici de familie se menține la cote ridicate

19 februarie 2020 | 0 comentarii |

În peste 300 de comune din țară ne există cabinete ale medicilor de familie, iar în peste 1.400 de localități, numărul acestor medici este insuficient.

 

Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie a dat publicității o hartă actualizată accesului populației din țară la serviciile de asistență medicală primară oferite prin cabinetele medicilor de familie. Demersul a fost demarat în luna octombrie, când organizația a solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) date referitoare la numărul de medici de familie cu listă proprie, pe localităţi şi necesarul de medici de familie, pe localităţi. Răspunsul a venit în data de 17 decembrie, CNAS precizând că datele transmise sunt cele comunicate de casele județene de asigurări de sănătate. Acestea au inclus medicii de familie cu listă proprie din fiecare localitate, însă au cuprins şi cabinetele din sate şi punctele de lucru. Inițial au fost întocmite hărți, în realizarea cărora a fost folosit numărul de medici de familie cu liste proprii pe localităţi furnizat de CNAS, dar nu şi necesarul transmis de CNAS.

Ulterior, organizația a adresat o solicitare și Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (OPSNAJ), iar datele transmise de aceasta sunt agregate pe judeţe, nefiind dat numărul de medici de familie pe fiecare localitate. Astfel, pentru realizarea hărţilor a fost folosit numărul de medici de familie cu liste proprii pe judeţe furnizat de casa OPSNAJ, fiind adăugat la numărul medicilor de familie din reşedinţa de judeţ furnizat de CNAS. Totodată, s-au folosit date privind populaţia pe localităţi, furnizate de Institutul Național de Statistică.

 

Cel care s-a ocupat de toate aceste demersuri, a centralizat datele și a întocmit apoi hărțile este medicul Cătălin Petrencic, iar analiza furnizată de acesta confirmă o dată în plus că România se confruntă în continuare cu un mare deficit de medici de familie. Conform hărților realizate de acesta, în țară sunt 328 de comune în care nu există nici un medic de familie, iar necesarul calculat în funcţie de populaţia din aceste localităţi este de 376 de medici de familie. Populaţia totală a acestor comune este de 559.611 locuitori, reprezentând 2,52% din populaţia României. Dintre acestea, 282 de localităţi au peste 900 de locuitori, niciun medic de familie şi un necesar de 330 de medici de familie, se mai arată în analiza făcută publică de patronatul medicilor de familie.

Totodată, 1.414 de comune şi oraşe au un deficit total de 2.187 de medici de familie. Deşi 28 de localităţi au peste 3.000 de locuitori fiecare, acestea nu au cei 64 de medici de familie necesari, iar dintre cele 76 de localităţi care au sub 900 de locuitori, doar 30 au medic de familie.

 

În același timp, alte 1.069 de localităţi au deficit de un medic de familie, 231 de localităţi au deficit de câte doi medici de familie, deficitul total aferent acestor localităţi fiind de 462 de medici de familie. Analiza mai arată că 49 de localităţi au un deficit de câte trei medici de familie şi deficit total de 147 de medici de familie, în timp ce șapte localităţi au un deficit de 11, 12, 13, 14 sau 15 medici de familie, fiind în total necesari încă 87 de medici de familie.

De cealaltă parte, doar 1.496 de localităţi din România, reprezentând 47% din totalul de 3.181 nu au deficit de medici de familie. În aceste localități profesează 2.490 de medici de familie, care asigură accesul la servicii de asistenţă medicală primară pentru 4.620.506 de locuitori. Există și 271 de localităţi care au un excedent total de 575 de medici de familie, cel mai mare excedent fiind de 100 de medici, în municipiul Bucureşti. „România nu este singura ţară europeană care se confruntă cu lipsa medicilor de familie. Alte ţări europene au acţionat însă şi continuă să acţioneze pentru a remedia această situaţie. O serie de recomandări ale Comisiei Europene şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi rapoarte rezultate în urma asistenţei tehnice furnizate de Banca Mondială şi OMS sunt disponibile Guvernului României pentru a face intervenţiile necesare imediat. Strategia pentru medicina de familie şi planul pentru resurse umane, dezvoltate în anul 2012, respectiv 2016, nu au fost transpuse niciodată în acţiuni concrete pentru remedierea situaţiei”, mai susțin reprezentanți medicilor de familie, într-un comunicat.

 

În județul Buzău sunt 11 localități fără medic de familie, iar această situație se întâlnește mai ales în localitățile rurale izolate, cu un număr mic de locuitori unde, pe lângă faptul că nu sunt atractive pentru medicii tineri, nu există nici condițiile necesare pentru ca un medic de familie să poată încheia contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. „În aceste situații, populația este ajutată în special de asistenții comunitari, iar medicii de familie din comunele învecinate merg și în aceste localități, măcar o zi pe săptămână, pentru a-i consulta și a le elibera tratamentele de care au nevoie. În cazuri de urgență, fie se deplasează pacientul la cabinetul medicului de familie la care este înscris, fie se apelează la ambulanță și este transportat la cel mai apropiat spital”, a precizat Cristina Ungureanu, directorul DSP Buzău.

 

Simona Anghel, CJAS Buzau

În contract cu CJAS Buzău sunt, la ora actuală, încheiate 189 de contracte de prestări servicii medicale în cadrul cărora oferă servicii de medicina familiei 196 de doctori, ceea ce înseamnă că anumite cabinete medicale, cu adresabilitate mai mare, funcționează cu câte doi medici. „În mediul rural, mai ales în zona de munte, există într-adevăr situații în care nu există medic de familie. Locuitorii acestor comunități sunt însă înscriși pe listele unor medici de familie care au cabinetele în comunele învecinate și se adresează acestora, fie deplasându-se ei la cabinet, fie solicitând prezența medicului la domiciliu. Spre exemplu, dr. Florin Pleșea, deși are cabinet și punct de lucru la Brătilești și Brăiești, asigură asistență medicală și localnicilor din Bozioru, Cănești și Odăile”, a explicat președintele CJAS Buzău, Simona Anghel, recunoscând că, din păcate, pentru acești medici, care fac eforturi foarte mari pentru a răspunde nevoilor pacienților din mai multe localităși, nu există și stimulente pe măsură.

Județul Buzău are o populație de peste 432.000 de locuitori, care trăiesc în două municipii, trei oraşe şi 82 de comune.

 


Adaugati un comentariu


 

*