Castiga sanatate! Catnia, medicamentul minune care tine la distanta 100 de boli

Supranumita „ginsengul romanesc”, catina se exporta masiv in Germania si Austria, unde se transforma in medicamente si produse cosmetice foarte cautate pe piata produselor naturiste.

 

Putine plante din flora autohtona si chiar mondiala pot rivaliza cu catina romaneasca in privinta calitatilor curative si diverselor aplicatii medicale. Batranii nostri stiau bine ca „ginsengul romanesc” (asa cum i se mai spune catinei) este eficient in tratarea racelilor, virozelor respiratorii, pojarului, afectiunilor hepatice, oculare, gastroduodenale, in urticarii, eczeme, ulcer gastric, ateroscleroza, surmenaj si multe alte boli…

Ce moment mai bun sa vorbim despre catina decat acesta, cand ciorchinii de bobite galben-portocalii, ca niste margeluse jucause, inunda zona subcarpatica si, deci, si dealurile si muntii Buzaului si cand multi dintre noi ne facem provizii pentru iarna ce va sa vina? De la sfarsitul verii pana in primavara, micile fructe portocalii n-au niciun concurent cand vine vorba de intarirea imunitatii. Multi dintre noi am auzit despre beneficiile catinei pentru sanatate, dar cati ne facem provizii? Iar iarna, cand ne incoltesc racelile sau simtim dureri mari in articulatii, dam fuga la farmacie si scoatem bani buni din buzunar, de unde cumparam medicamente de sinteza pentru a ne trata, cand foarte ieftin sau chiar gratis am fi putut avea la indemana acest „medicament minune”, chiar in congelatorul din bucatarie.

Catina este una dintre cele mai bune surse naturale de polivitamine. Fructele, frunzele, coaja si semintele de catina sunt utilizate la scara larga in scopuri terapeutice, fiind bogate in vitamine (A, E, C, B1, B2, K, P), carotenoizi, flavonoizi, microelemente (fosfor, calciu, magneziu, potasiu, sodiu, fier). Despre catina se spune ca este eficienta in o suta de maladii.

 

Strainii pun mare pret pe fructele noastre de catina, pentru stiu bine ca au proprietati antioxidante, emoliente, citoprotectoare, imunostimultoare, vitaminizante, depurative, antiinflamatoare, cicatrizante foarte putenice, mai ales datorita faptului ca arbustii din care acestea sunt culese cresc salbatic, natural. Si le importa masiv, la preturi aproape derizorii, pentru ca apoi sa le transforme in medicamente, produse fitoterapeutice sau produse cosmetice pe care le vand profitabil. Sute de tone de fructe de padure sunt exportate, anual, de directiile silvice, in Austria, Germania sau in alte tari.

„Catina este cautata pentru concentratia foarte mare de vitamina C si pentru uleiurile volatile pe care le contine, foarte apreciate in industria farmaceutica si in cea cosmetica. De pe vremea lui Ceausescu se exporta catina, dar pe atunci se faceau si la noi anumite produse, in fabricile de medicamente sau de cosmetice si se faceau si sucuri din aceste fructe, care erau ieftine. Acum nu se mai prelucreaza nimic”, spun cei mai vechi lucratori ai ocoalelor silvice. Acum, fructele de padure sunt colecatate de la culegatorii din judet, care primesc 5 lei/kilogramul de fructe de catina, macese sau paducel, toate cunoscute pentru propritatile lor miraculoase pentru sanatate si frumusete.

 

Revenim insa la catina, pentru ca ea este „vedeta” acestei perioade, chiar daca se poate culege de la sfarsitul lui august, pana la inceputul iernii. Tufele tepoase pe care creste catina pana la altitudini de mii de metri poarta fructele proaspete chiar si sub zapada, la temperaturi cu mult sub zero grade, calitatile ramanandu-le neatinse. De aceea, catina sta foarte bine si in congelator. In fitoterapie se folosesc mai ales fructele, bogate in vitamina C si uleiuri esentiale, extrem de benefice in afectiunile pielii si o multime de maladii.

Fructul de catina este bogat in vitamina C (de doua ori mai mult decat macesul si de 10 ori mai mult decat cictricele), antioxidant de mare ajutor in sezonul rece. In plus, contine multe alte vitamine si minerale – de fapt, aproape toate de care are nevoie corpul uman. Intre acestea, vitaminele E, K, F, P intarzie imbatranirea, stimuleaza creierul si alunga depresia si oboseala. Carotenoidele (betacaroten, xanthophila) sunt bune pentru piele si ochi. Contine, de asemenea, aproape intreg complexul de vitamine B (B2, B6, B9, colina, inozitol), recunoscute pentru beneficiile pe care le ofera pentru sanatatea sistemului nervos, metabolizarea carbohidratilor si a proteinelor, cresterea si dezvoltarea organismului. Vitamina D din fructele de catina mentine sanatatea oaselor, controleaza obezitatea si diabetul de tip 2. Tot bobitele de catina contin calciu, fosfor, fier, magneziu si aminoacizi esentiali, minerale si oligoelemente, acizi grasi polinesaturati, uleiuri complexe (din care se obtine uleiul de catina), serotonina, uleiuri volatile, flavonoide, pectine, taninuri, aminoacizi, enzime, fitosteroli. Asa se explica proprietatile antibiotice, antivirale si imunostimulatoare ale uneia dintre cele mai rezistente plante din lume.

 

Despre catina se spune ca, la fel ca si usturoiul, te scapa de 100 de boli. Deosebirea consta in faptul ca se poate consuma catina oriunde si oricand, fara teama ca respiratia iti va fi afectata de mirosul puternic pe care „regele anitbioticelor” ti-l lasa in gura. Fructele de catina se pot consuma ca atare, sau pot fi transformate in suc, sirop, infuzie, macerat, pulbere sau uleiuri volatile.

Sucul de fructe presate poate fi consumat ca atare, cu multiple beneficii pentru sanatate. Creste capacitatea de aparare a organismului, previne bolile de ficat si te scapa in timp mai scurt de enterocolita de fermentatie.

Sucul proaspat de catina se obtine zdrobind boabele in blender sau cu o lingura de lemn, intr-un vas de portelan, pana se obtine o pasta. Cel mai indicat este sa fie consumat imediat. Se poate pastra insa mai multe zile intr-un recipient inchis la culoare, la frigider, sau se poate congela in recipiente de plastic. In caz contrar, se oxideaza si-si pierde din proprietatile nutritive.

In combinatie cu suc de morcov (la o jumatate de pahar de pahar de suc de morcov, 5 linguri de suc de catina), baut timp de o saptamana, de 3 ori pe zi, intre mese, alunga gazele si balonarea cauzate de enterocolita de fermentatie.

La fel de eficienta este si o cura cu pulbere de catina, timp de 7 zile, in care se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi, la 1-2 ore dupa masa. Cu pulbere de catina se poate face o cura de 3 luni sau de o jumatate de an, pentru a combate starile de nervozitate date de tulburarile hormonale, bolile intestinale si reumatismale, diabetul, atacul de cord si accidentul vascular cerebral.

 

Siropul din fructe de catina este deosebit de valoros, deoarece pastreaza proprietatile nealterate ale fructelor proaspete si toate substantele active terapeutic. Se poate obtine siropul zdrobind trei cesti pline cu fructe de catina peste care se adauga o ceasca de miere. Se amesteca si se pastreaza la frigider. In fiecare zi, cate 5-6 lingurite se iau, pe nemancate. Dupa o cura de 3-4 saptamani, sansele de a nu raci in sezonul rece cresc foarte mult. In cazul persoanelor care racesc frecvent si chiar la debutul bolii se dubleaza cantitatea de sirop de catina, pentru a ajuta sistemul imunitar sa lupte cu virusurile.

Si maceratul din fructe uscate de catina creste imunitatea. Se acopera 1-2 lingurite de fructe cu 250 ml de apa rece, se lasa asa timp de 10 ore, apoi se strecoara si se bea lichidul, de-a lungul unei zile, inainte de a manca.

Infuzia din fructe de catina uscate si zdrobite se prepara din 1- 2 lingurite peste care se toarna 250ml (o cana) de apa clocotita, lasandu-se la infuzat acoperite, o jumatate de ora. Se consuma in special in anotimpul rece, fiind un ceai puternic vitaminizant.

Tinctura din scoarta de catina se obtine punand la macerat scoarta cojita de pe crengutele de catina, in alcool de 60-70 de grade, timp de 2 saptamani; se administreaza cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi.

Extractul de muguri de catina (gemoderivat), gasit in magazinele cu produse naturiste, se administreaza 30-50 de picaturi (1-2 ml) de 2 ori pe zi pentru cresterea imunitatii, tonifierea sistemului nervos, afectiuni respiratorii, cardiovasculare.

 

Uleiul din fructe de catina are, probabil, cea mai larga intrebuintare. Se poate prepara acasa, prin macerarea, timp de 21- 30 de zile, a fructelor de catina, in ulei de floarea soarelui sau masline, dar mai simplu este sa-l gasim gata preparat, in magazinele naturiste. „Din acest ulei, organismul isi poate procura vitaminele A, D, E, K si acizi grasi polinesaturati care au efect regenerator. O cura de 4 saptamani in care se recomanda administrarea zilnica 3-6 capsule sau 60 de picaturi de ulei de catina, impartite in 3 reprize, sporeste acuitatea vizuala, previne inflamatiile, bolile de inima si digestive, alunga oboseala”, explica asistent farmacie Carmen Caloian, de la magazinul cu produse naturiste Bio Family Shop, situat in centrul Buzaului.

Tot ea ne spune ca uleiul de catina se foloseste in tratarea unor afectiuni ale pielii. „Uleiul de catina contine acizi grasi nesaturati esentiali, cu rol important in producerea de prostaglandine (substante derivate din acizii grasi). Acestea protejeaza celulele de radicali liberi si toxine, in timp ce lipsa lor provoaca imbatranirea prematura a pielii. Preparatele cosmetice in componenta carora intra catina previn aparitia ridurilor, avand actiune nutritiva, revitalizanta si regeneratoare. Capacitatea catinei de a stimula regenerarea pielii s-a dovedit utila in tratamentul arsurilor, ranilor cu vindecare lenta si ulceratii, in vindecarea eritemelor, eczemelor sau psoriazis”, detaliaza Carmen Caloian.

 

Administrat intern, uleiul de catina este indicat in tratarea bolilor digestive, intarirea sistemului imunitar, in tratarea ulcerului gastric si duodenal, a diareei, urticariei si starilor alergice, in afectiunile endocrine, reumatismale, hepatice, impotriva alcoolismului, anemiei, asteniei sau in combaterea stresului. Proprietatile antibacteriene il fac eficient impotriva infectiilor gastrointestinale. Studiile din ultimii ani au aratat ca uleiul de catina poate fi folosit si in tratarea hipertensiunii arteriale, a bolilor coronariene, oftalmologice, gingivitelor si afectiunilor oncologice, actiunea sa antiinflamatoare fiind evidentiata prin cercetari clinice. „Este bine de stiut ca putem folosi catina pentru a preveni o multime de boli. Ca mijloc profilactic, la persoanele adulte se administreaza cate 20 de picaturi de ulei de trei ori pe zi, timp de o luna, in cure de doua-trei ori pe an. Catina sau produsele obtinute din ea nu substituie tratamentele alopate, deja instituite.Se pot folosi insa ca adjuvant, pentru potentarea efectului acestora. Pentru combatera stresului, prevenirea hepatitei si chiar a cancerului, este bine ca uleiul de catina sa fie asociat cu spirulina. Pe parcursul tratamentului, analizele medicale sunt recomandate lunar. Medicul va stabili marirea sau reducerea dozei, in functie de rezultatele investigatiilor”, detaliaza cunoscutul medic internist buzoian Karmencita Pricop – Clinica Medintern.

 

Medicul spune ca o alta componenta importanta a uleiului de catina este licopenul (pigmentul natural care da culoarea fructelor), care are proprietati antioxidante, antitumorale si scade colesterolul. Licopenul este indicat in prevenirea si tratarea cancerului mamar, uretral, cervical si de prostata. „In fructele de catina se gaseste, de asemenea, quercitina, o substanta antioxidanta, analgezica, antiastmatica, antibacteriana, care da rezultate bune in cazul cataractei, gastritelor, faringitelor, psoriazisului, obezitatii. In toate aceste cazuri sunt indicate fructele de catina uscate la umbra, pe hartie alba si macinate sub forma de pulbere, care se administreaza in doze de 5-10 grame pe zi”, mai spune dr. Pricop.

Uleiul de catina imbunatateste, de asemenea, functia de detoxifiere a ficatului. Studiile au aratat ca serotonina prezenta in scoarta catinei are proprietati analgezice, anticonvulsive, fiind recomandata in tratamentul bolii Alzheimer, afectiunilor cardiovasculare, gastritelor.

S-a descoperit insa ca in fructele de catina exista niste membrane unidirectionale care au rolul de a pastra vitaminele, dar in timpul fierberii, aceste membrane se distrug. Asa se explica de ce este mai profitabil pentru organism sa consumam fructele crude.

 

Despre proprietatile miraculoase ale catinei se stie din cele mai vechi timpuri. Tracii, hindusii, grecii, chinezii, mongolii, celtii si slavii sunt primii care au descoperit beneficiile catinei pentru sanatate. Primele documente scrise apar in secolul VII d.H. in tratatul de medicina tibetana „Rgyud Bzi” si in cele patru carti fundamentale ale medicinei traditionale chineze aparute in timpul dinastiei Tang (907 d.H.). In Rusia, unde catina creste pe suprafete foarte mari, ea a fost supranumita „Ananas Siberian” datorita sucului placut si proprietatilor revigorante.

Virtutile terapeutice ale catinei au fost apreciate si in perioada moderna, determinand introducerea ei ca planta de cultura in SUA, Canada, Germania, Rusia, China si Ucraina. Cu toate ca se foloseste din cele mai vechi timpuri, catina este prelucrata industrial doar de cateva decenii.

In Romania, de peste 30 de ani se fac cercetari sistematice asupra catinei. Potrivit unor specialisti de prestigiu de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica si Institutul de Cercetari Alimentare, precum prof. univ. dr. chim. Ion Brad, dr. Luminita Brad, ing. Stefan Manea sau ing. Florica Radu, catina care creste in tara noastra are cel mai bogat continut chimic. Se pare ca nicaieri in lume, nici varietatea de catina naturala, nici soiurile ameliorate nu contin atat de multe principii active, vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi si aminoacizi precum in Romania.

Asa ca, inainte de venirea iernii, nu strica sa consumam cate o lingura de catina cu miere pe stomacul gol, in fiecare dimineata, iar in martie-aprilie vom putea trage singuri concluziile asupra efectelor acestor fructe…