Ce propun experții pentru îmbunătățirea activității de transplant din România

Dezvoltarea unui program „non-heart-beating donor” și a unor noi programe de transplant care vizează țesuturile compozite, uterul și intestinul subțire sunt obiective luate în calcul de experții medicali chiar din acest an.

 

Medici cu mâini de aur și o bogată experiență în domeniul transplantului, pacienți transplantați și reprezentanți ai autorităților au celebrat „triumful vieții prin transpant”, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Zilei Naționale a Transplantului și au identificat noi metode prin care cât mai mulți oameni să fie salvați prin transplant.

Una dintre cauzele pentru care România are încă un număr redus de transplanturi este lipsa donatorilor și lipsa unei „culturi a donatorului”, pentru că, așa cum au subliniat medicii prezenți la eveniment, nu este „ușor pentru o familie care pierde pe cineva drag să accepte donarea de organe, în contextul în care gradul de informare și conștientizare a importanței donării este încă scăzut la noi în țară”.

Pentru a putea ajuta cât mai mulți români a căror unică șansă la viață este primirea unui organ prin transplant, experții medicali propun ca prelevarea de organe să se poată face și de la persoanele fără activitate cardiacă pentru care nu se reușește resuscitarea, printr-un program „non-heart-beating donor”, procedură care la noi nu este reglementată dar care în alte țări funcționează și a dus la creșterea numărului donatorilor. Asta implică însă câteva modificări legislative și sprijin din partea Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor din România.

 

Actuala legislație privind transplantul prevede că organele pot fi prelevate de la persoanele aflate în moarte cerebrală sau decedate în urma unui stop cardio-respirator, dar deocamdată nu există reglementări clare și pentru potențialii donatori aflați în stop cardiorespirator pentru care resuscitarea nu mai mai poate fi salvatoare.

Medicul Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant (ANT) spune că se are în vedere dezvoltarea unui program de „non-heart-beating donor” care, deși nu este un proces simplu și necesită modificări legislative și o pregătire intensă a personalului medical, se poate realiza și poate duce la creșterea numărului de pacienți salvați.

„Pentru o creștere a numărului de donatori avem în plan dezvoltarea unui program de non heart beating donor cu două unități pilot, la Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași. Pentru a fi implementat este nevoie atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și de anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se poată efectua aceste prelevări. Pentru că, după cum știți, există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a explicat dr. Radu Zamfir, directorul ANT.

 

Programul are în vedere prelevarea organelor de la pacienți în stop cardiac, iar acordul familiei rămâne la fel de imprtant, ca și în cazul pacienților aflați în moarte cerebrală.

„Totul se face în primul rând cu luarea consimțământului informat al familiei, iar intenția este de a preleva organe de la pacienți care sunt în stop cardiac, într-un stop cardiac iresuscitabil. După ce se epuizează toate resursele prin care acel pacient este resuscitat și se încearcă readucerea lui la viață, din acel moment se poate pune problema de a deveni donator din această clasă no heart beating”, a detaliat directorul executiv al ANT, menționând că de la donatorii cu stop cardiorespirator ireversibil nu se vor putea preleva inima și plămânii.

În completare, dr. Victor Zota a spus că pentru a putea „să recoltezi de la un asemenea donator, este o perioadă de non touch după ce a făcut stopul cardio respirator, în care nu ai voie să îl atingi. Acest timp trebuie definit prin lege. Sunt țări care au nevoie de 2 minute, sunt țări care au nevoie de 20 de minute, câteva ore sau mai mult”.

 

Echipe de medici chirugi și anesteziști, dar și asistenți medicali vor fi trimise în Italia, pentru a fi pregătiți să gestioneze programul „non-heart-beating donor”.

Pentru început va fi un program pilot în spitalele Floreasca din capitală și Sfântul Spiridon din Iași, care au puncte mari de primiri urgențe și sunt în apropierea centrelor de transplant.

Medicul Cristian Lupașcu, coordonatorul centrului de prevelvare şi transplant de la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, a subliniat că această procedură „se preferă tehnica ultra rapidă de prelevare. Se prelevează în bloc, ficat, stomac, pancreas și rinichi tocmai pentru ca acest timp de ischemie rece să fie cât mai scurt”.

Timpul de intervenție în astfel de interveții este limitat la 30-35 de minute, de aceea este necesar ca astfel de intervenții să aibă loc în unități medicale acreditate atât pentru prelevare cât și pentru transplant sau în spitale din imediata apropiere a centrului de prelevare.

 

Radu Zamfir speră, de asemenea, ca la Târgu Mureș să se poată realiza și transplant cardiac pentru cetățenii bulgari, cu organe provenite din Bulgaria. „Avem ca perspectivă de dezvoltare și de creștere a numărului de donatori și acordul realizat împreună cu Bulgaria, prin care țările își oferă excedentul de organe care nu au receptor compatibil pe teritoriul țării unde există donatorul. Putem spune cu certitudine că sunt cel puțin 10-15 pacienți care au primit organe din Republica Bulgaria. Acest sprijin între cele două agenții este pe mai multe direcții. Sperăm ca pe parcursul acestui an să se poată realiza transplant cardiac la Târgu Mureș cetățenilor bulgari, cu organe provenite din Republica Bulgaria”, a declarat dr. Radu Zamfir, care a reiterat și necesitatea găsirii unor soluţii pentru ca activitatea de transplant să beneficieze de servicii de transport aerian dedicate, astfel încât activitatea de transplant să fie realizată cu succes, în condiţii de siguranţă şi în cel mai scurt timp posibil.

 

Secretarul de Stat în Ministerul Sănătății, Tiberius Marius Brădățan, a transmis mesajul de susținere al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, care a transmis că „Ministerul Sănătății tocmai a terminat protocoalele și ghidurile de practică medicală standardizate în domeniul transplantului, după care vor lucra medicii din toate centrele acreditate din țară. Un proiect realizat în premieră în România, prin fonduri europene. În ghiduri sunt prevăzute și criteriile după care vor fi aleși bolnavii care vor beneficia de transplant. În plus, ne propunem să dezvoltăm și să implementăm funcționalitățile registrului național de transplant, astfel încât alegerea să fie bazată pe criterii obiective”. Zece ghiduri cu tot atâtea protocoale au fost realizate, în premieră pentru România, printr-un proiect cu fonduri europene coordonat de Ministerul Sănătăţii.

Secretarul de stat a garantat existența unor fonduri pentru finanțarea proiectelor propuse de experții în transplant și a anunțat că se vor relua și specializările, într-un spital universitar din Franța, centru de excelență în transplant.

 

Agenția Națională de Transplant și-a propus ca, în acest an, cu sprijinul Ministerului Sănătății și al Ministerului Dezvoltării să dezvolte programul de transplant pediatric și transplant pulmonar, dar și înfiinţarea unor bănci de multiţesut şi să se producă modificările legislative care să permită extinderea activităţii de transplant tisular (cornee, membrană amniotică). De asemenea, în viitorul apropiat s-ar putea realiza și o bancă de cornee, la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice din București, a cărei realizare este, la ora actuală, în stadiu incipient, dar care are perspective de realizare și aprobare, pentru care există și o intenție de finanțare destul de serioasă.

Conf. univ. dr. Marian Burcea a spus că spitalul, care este deja inclus în Programul Național de Transplant, este în tratative cu o firmă „pentru a oferi un spațiu și a începe realizarea băncii de cornee. Avem foarte multe cazuri care necesită un astfel de transplant și având o astfel de bancă vom putea satisface nevoile cât mai multor pacienți cu patologie oftalmologică, care necesită transplant”.

 

Dr. Radu Zamfir a menționat că „în cadrul Spitalului Floreasca există preocupări în direcția dezvoltării transplantului de țesuturi compozite, iar în cadrul centrului de la Târgu Mureș, în direcția dezvoltării unui program de transplant de uter. De asemenea, există preocupări în direcția dezvoltării unui program de transplant de intestin subțire în cadrul Institutului Clinic Fundeni”. Acestea vor putea fi realizate și realizabile „într-o succesiune logică, și anume, instruirea unor oameni în această direcție și, ulterior, crearea contextului în care să se poată acredita centrul care va efectua acest tip de activitate”, a explicat directorul ANT.

Medicul Andrei Nica, consilier al Agenţiei Naţionale de Transplant, a explicat că cei de la Spitalul Colentina au depus deja o solicitare prin care solicită transformarea băncii de țesut osos și tendinos într-o bancă de multițesut, prin  care „să dezvolte atât recoltarea de piele, de cornee, de valvă cardiacă, membrană amniotică tubulatură vasculară. Este un proiect deja făcut, care are realizat și studiul de fezabilitate, urmează să vedem de unde vom obține finanțarea și sperăm că se va realiza”.

 

Colegiul Medicilor din România și-a reafirmat susținerea dezvoltării centrelor de transplant, atât din punctul de vedere al infrastructurii cât și al personalului medical dedicat, iar în același timp subliniază importanța accesului transparent al pacienților la listele de așteptare.

 „Este importantă o monitorizare permanentă și vizibilă în sisteme de date informatice a pacienților care au nevoie de transplant, monitorizarea organelor care sunt disponibile la nivel național, în timp real și transparent. Pentru a da încredere activității de transplant trebuie să se asigure o transparență maximă”, a subliniat prof. dr. Daniel Coriu, președintele CMR.

„Donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele acestuia de către populație și, obligatoriu, de transparență. Însă, este nevoie și de informații în această direcție, de campanii de informare, astfel încât populația să înțeleagă și să accepte că poate salva o viață sau chiar mai multe vieți, dacă există compatibilitate, prin transplantul de organe”, a punctat prof. dr. Daniel Coriu.

 

Dr Radu Zamfir a amintit că, până la 14 aprilie 2022, în România au fost 29 de donatori reali, s-a reluat activitatea de transplant în spitalele în care programul de transplant fusese aproape închis, iar la Spitalul Clinic de Urgență București, după patru ani, sub coordonarea prof. dr. Horațiu Moldovan, cu sprijinul prof.dr. Horațiu Suciu de la IUBCvT Tg. Mureș, s-au realizat deja, cu succes, două transplanturi de cord.

Cifrele sunt însă mult inferioare celor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România, de aceea dr. Zamfir a subliniat că „este foarte importantă promovarea aceastei metode terapeutice de înaltă performanță, transplantul”, iar pe lângă campaniile de promovare desfășurate cu ajutorul studenților de la UMF „Carol Davila” și UNArte București, asociațiile de pacienți și mass-media au un rol foarte important în acest sens.

„Conceptul de moarte cerebrală trebuie înțeles foarte bine, pentru a evita refuzurile din partea familiilor posibililor donatori”,  încurajează, la rândul său, prof.dr. Ioana Grințescu – KDP național.

Medicul Carmen Pantiș – KDP Bihor, a subliniat că este „foarte important ca secțiile de Terapie Intensivă care sunt acreditate și care au obținut rezultate deosebite în acest an și chiar în perioada pandemiei, să fie susținute în promovarea conceptului de moarte cerebrală”.

 

Profesor dr. Irinel Popescu, întemeietorul programului de transplant hepatic din România, s-a referit la perioada dificilă de pionierat, dar cu bune rezultate datorită muncii de echipă desfășurată zi și noapte, spijinului autorităților sanitare și al mass mediei. „Ca și atunci, la început, și astăzi simțim aceeași nevoie de informare corectă și de promovare a donării de organe și a transplantului ca procedeu medical care salvează vieți”, subliniind că, în prezent, programul național de transplant a ajuns într-o fază de maturitate, iar școala românească de transplant a format a dat elevi străluciți, care au preluat ștafeta și o duc mai departe, cu succes.

Și pentru că transplantul înseamnă o nouă șansă la viață, profesorul Irinel Popescu a reamintit că „dacă Paștele care se apropie este sărbătoarea Învierii, gândurile noastre de recunoștință se îndreaptă, în același timp, către aceia care astăzi nu mai sunt printre noi, dar datorită cărora pacienții transplantați trăiesc -donatorii de organe. Și nu putem să nu remarcăm semnificația profund creștină a donării, gestul de supremă generozitate prin care unii oameni, plecând din această lume, înțeleg, ei și familiile lor, să-și ajute semenii aflați în suferință”.

 

Bolnavii care au trecut printr-un transplant sunt recunoscători pentru darul primit. Medicul buzoian Crina Ștefănescu, președinte Asociația Transplantaților de Ficat din România – LiverTrans, ea însăși beneficiară a unui transplant de ficat, realizat de prof. dr. Irinel Popescu, a subliniat că „noi, pacienții transplantați, atât individual cât și prin asociațiile de pacienți comunicăm, permanent, beneficiile transplantului celor din jur. Noi înșine suntem un exemplu viu al rezultatului generozității celor care au înțeles că donarea de organe înseamnă vieți salvate și le suntem veșnic recunoscători, la fel ca și medicilor care prin profesionalismul și dedicarea lor au făcut posibil să primim a doua șansă la viață. Desfășurăm activități pro-donare prin care încercăm să explicăm că, așa cum spune și tema Zilei Naționale a Transplantului de anul acesta, transplantul este unica șansă la viață pentru mulți oameni și fiecare dintre noi putem să-i ajutăm s-o primească!”

Daniil Tulugea, un alt pacient transplantat, a afirmat că „este vital ca Programul Național de Transplant să funcționeze coerent și transparent, astfel încât populația să înțeleagă ce înseamnă moartea cerebrală, că pacientul aflat într-o asemenea situație nu mai are viață dar poate dărui viață altor semeni aflați în suferință”.

 

Un moment emoționant al celei de-a 17-a ediții a Zilei Naționale a Transplantului a fost cel în care profesor dr. Radu Deac – pionier al transplantului cardiac în România, a fost omagiat și i s-a acordat Placheta de onoare a Agenției Naționale de Transplant, pentru rolul decisiv în construcția programului de transplant din România și pentru toate viețile salvate de-a lungul unei cariere de excepție.

Mulțumind pentru această „onoare”, profesorul Deac a afirmat că  „activitatea de transplant de organe este probabil cea mai importantă contribuție a secolului al XIX-lea, pentru că dă șansa la viață unor oameni greu încercați” și a dat în acest sens un exemplu edificator, povestind că „al doilea pacient cu transplant de cord din Târgu Mureș are deja 22 de ani de la operație și ne învață secretul longevității. Are 70 de ani!”.

 

Medicii și pacienții transplantați au mulțumit încă o dată celor care au înțeles că transplantul este o chirurgie de înaltă perfomanță salvatoare de vieți și își îndreaptă gândurile de mulțumire și recunoștință către familiile donatorilor care au găsit puterea de a dărui viață, dincolo de durerea lor și, așa cum concluzionat  dr. Radu Zamfir – directorul executiv al ANT, Ziua Națională a Transplantului este o zi „despre supraviețuitori, despre donatori și despre salvatori, iar referindu-ne la transplantul hepatic, profesorul Irinel Popescu, părintele transplantului hepatic din România, este naratorul acestei povești salvatoare de vieți”.

Marșul pentru Viața organizat cu prilejul acestei zile a fost un omagiu adus „îngerilor – donatori” și familiilor lor, celor care au ales într-un gest suprem, umanitar, să dea șansă la viață altor bolnavi, care altfel nu ar supraviețui, dar și echipelor medicale care, dând dovadă de dedicare și de multe ori de sacrificiu personal, luptă pentru salvarea pacienților și triumful vieții.