39 de ani de transplant și mii de vieți salvate

28 mai 2019 | 0 comentarii |

În ultima zi a lunii mai, medici care dau „viață după moarte”, pacienți transplantați și reprezentanți ai autorităților medicale celebrează, la Academia Română, Ziua Națională a Transplantului.   

 

Ziua Transplantului 2018 (arhiva)

Începand cu anul 2005, în România se sărbătorește, în ultima zi a lunii mai, Ziua Națională a Transplantului. Anul acesta, medicul Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant a anunțat marcarea celei de-a 15-a ediții a Zilei Naționale a Transplantului din România, la Academia Română, într-o atmosferă „prietenoasă” dar solemnă, încărcată de emoție.

La eveniment, mulți dintre pacienții transplantați vor avea ocazia să-și exprime recunoștința față de medici și față de cei care au acceptat să le ofere organul salvator, iar împreună vor înălța rugăciuni pentru donatorii îngeri fără de care ei n-ar fi, astăzi, în viață.

Alături de ei vor fi prezenți medici care fac posibil ca moartea să fie transformată, prin transplant, într-o nouă viață.

Evenimentul va debuta cu o conferință de presă în cadrul căreia, după un scurt istoric al transplantului în România se vor prezenta ultimele date despre transplant, despre pacienți și listele de așteptare, despre eforturile conjugate ale medicilor, pacienților, autorităților și societății civile în conștientizarea importanței transplantului și a creșterii numărului de donatori, de creștere permanentă a condițiilor în care se poate realiza transplantul și despre programele post-transplant.

 

Radu Zamfir, Sorina Pintea

Va urma o sesiune științifică în cadrul căreia prof. dr. Irinel Popescu, conf. dr. Radu Zamfir, prof. dr. Șerban Brădișteanu, prof. dr. Ioana Grințescu, prof. dr. Cristian Lupașcu, prof. dr. Horațiu Suciu, prof. dr. Ileana Constaninescu, prof. dr. Dan Mircea Enescu, prof. dr. Adrian Covic, conf. dr. Narcis Copcă, și dr. Carmen Pantiș vor vorbi despre diferitele tipuri de transplant care se realizează în România, despre progresele științifice și cadrul legislativ în domeniu.

De asemenea, pacienții transplantați își vor spune povestea și vor împărtăși cu cei prezenți experiența lor de viață dinainte și după transplant, iar la final, vor participa la „marșul pentru sănătate” care se organizează în fiecare an cu ocazia Zilei Naționale a Transplantului.

Ziua Națională a Transplantului în România reprezintă conștientizarea faptului că transplantul salvează viețile unor oameni care altfel nu ar avea șansa să trăiască. În fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc, împreună cu familiile lor, cu specialiștii din domeniul transplantului, personalități ale vieții civile, noua viață dobândită odată cu transplantul. Evenimentul marchează și o continuare a campaniei desfășurate la nivel național, al cărei scop este conștiențizarea importanței transplantului și creștreea numărului de donatori de organe, țesuturi și celule”, subliniază dr. Radu Zamfir, directorul Agenției Naționale de Transplant.

 

Primele încercări de transplant de organe în România au avut loc la inceputul secolului XX și aparțin medicului Florescu. Acesta a efectuat, în cadrul laboratorului de chirurgie experimentală al Facultății de Medicină „Carol Davila”din București, mai multe transplanturi experimentale de rinichi, dar pentru că operațiile nu au fost încununate de succes, experimentele au fost abandonate.

În 1958, prof.dr. Agrippa Ionescu realiza primul transplant de piele într-un cadru spitalicesc organizat, iar în 1962 este efectuat primul transplant de cornee.

În a doua jumătate a secolului trecut, Sergiu Duca la Cluj-Napoca, Vladimir Fluture la Timișoara și Dumitru Popescu-Fălticeni împreuna cu Emil Papahagi la Spitalul de Urgență Floreasca din București, efectuau transplant experimental de ficat.

Primul transplant reușit al unui organ uman solid în România a fost cel efectuat de profesorul Eugeniu Proca, în februarie 1980, la Spitalul Fundeni, cu ficat de la donator în viață (mama receptorului). A urmat la scurt timp un transplant renal de la donator decedat, efectuat la Timișoara, de o echipă coordonată de prof.dr. Petru Drăgan.

Până în decembrie 1989, se efectuau în România doar transplanturi de rinichi, dar și acestea, într-un număr redus.

 

Primul transplant de cord din Romania

În februarie 1997 a fost prelevat un rinichi de la o donatoare aflată în moarte cerebrală în Clinica de Chirurgie Generală a Spitalului Fundeni (echipa chirurgicală Irinel Popescu, Ioanel Sinescu, Vladislav Brașoveanu, Radu Soare, anestezist Dan Tulbure), iar în iunie, echipa chirurgicală coordonată de prof. dr. Irinel Popescu (anestezie dr. Ioana Grințescu) realizează o prelevare de ficat și rinichi la Spitalul de Urgență Floreasca.

Ulterior, la Spitalul Județean Târgu-Mureș, echipa prof. dr. Radu Deac și dr. Pia Moldovan a reușit să mențina în condiții fiziologice mai mulți donatori în moarte cerebrală, iar familiile acestora au fost de acord cu donarea.

În 1997, prof. dr. Irinel Popescu efectuează primul transplant hepatic la Spitalul Fundeni, dar bolnavul nu a spuraviețuit.

În același an se pensionează profesorului Eugeniu Proca, iar medicul Ioanel Sinescu preia coordonarea programului de transplant renal de la Spitalul Fundeni.

În 1999, primul transplant cardiac este efectut de dr. Șerban Brădișteanu la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, urmat la scurt timp de cel efectuat de prof. dr. Radu Deac, în Centrul de Chirurgie Cardiacă din Spitalul Județean Târgu-Mureș.

Tot din 1999, România are un reprezentant în Comisia de Transplant a Consiliului Europei (prof. dr. Irinel Popescu), ceea ce permite adoptarea imediata a prevederilor europene privind transplantul și va conduce la adoptarea unei noi legi a transplantului, adaptată cerințelor europene, în anul 2006.

În aprilie 2000, echipa profesorului Irinel Popescu efectuează primul transplant hepatic cu supraviețuirea bolnavului, la Spitalul Fundeni, iar în octombrie, primul transplant de ficat de la donator în viață (de la mamă la fiică) este realizat de aceeași echipă.

 

Bazele primului program modern de transplant renal din România sunt puse în 1992, de prof. dr. Mihai Lucan, la Clinica de Urologie a Spitalului Județean Cluj-Napoca (actualul Institut Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj-Napoca).

După 1995 se intensifică eforturile de organizare a unei rețele naționale de transplant: stabilirea protocolului de diagnostic și declarare a morții cerebrale (prof. dr. Dan Tulbure), stabilirea condițiilor de prelevare a organelor de la donatorul decedat din punct de vedere medico-legal (prof. dr. Vladimir Beliș), campanie în mass-media de explicare a morții cerebrale și de promovare a donării de organe, efectuarea primelor prelevări multiorgan.

Începe formarea coordonatorilor de transplant, primul fiind dr. Victor Zota. Se stabilesc regulile repartiției organelor la nivel național și al schimburilor de organe cu alte țări europene cu care se semnează acorduri de cooperare.

În 1997 se înființează Asociația profesională Romtransplant, reprezentată de prof. dr. Irinel Popescu– președinte și prof. dr. Mihai Voiculescu – secretar general, care va juca un rol științific important, prin organizarea unor congrese naționale cu participare internațională, dar și organizatoric, pentru dezvoltarea transplantului în România.

 

Realizările din domeniul transplantului devin tot mai evidente și primesc recunoaștere națională și internațională, astfel că tot în anul 2000, președintele României, Emil Constantinescu le conferă medicilor Eugeniu Proca, Irinel Popescu, Șerban Brădișteanu, Radu Deac, Mihai Lucan, Ioanel Sinescu, Dan Tulbure, Petru Drăgan și Vladimir Beliș, înalte distincții ale României.

În anul 2001, prof. dr. Margit Șerban efectuează, în centrul universitar Timișoara, primul transplant medular. Este urmat, la scurt timp, de echipa Spitalului Fundeni (prof. dr. Dan Coliță, prof. dr. Constantin Arion).

În 2003, la Spitalul Judetean Constanța, echipa prof. dr. Vasile Sarbu și dr. Simona Dima efectuează primul autotransplant de insule pancreatice.

În 2004, la Institutul de Urologie și Transplant Cluj-Napoca, prof. dr. Mihai Lucan efectuează primul transplant combinat de rinichi și pancreas.

În 2005, la Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Irinel Popescu și dr. Simona Dima realizează primul allotransplant de insule pancreatice la un bolnav cu ciroza și diabet, caruia i s-a efectuat un transplant combinat de ficat și insule pancreatice. Transplantul de celule stem a fost efectuat pentru prima dată în anul 2004, pentru o afecțiune a miocardului (prof. dr. Ștefan Drăgulescu, prof. dr. Virgil Păunescu – la Institutul de Cardiologie din Timișoara).

În 2014, România deținea prima poziție în Europa în privința creșterii numărului donatorilor și procedurilor de transplant. 48 de spitale și aproximativ 100 de medici erau implicați în activitatea de prelevare de organe și transplant.

În 2018 se realizează, la Spitalul Sf. Maria din capitală, primul transplant pulmonar, de o echipă coordonată de medicul Igor Tudorache, șeful Centrului de Transplant Pulmonar din Hanovra.

 

Ziua Transplantului 2018

În anul 1998 este adoptată prima lege modernă a transplantului din România – Legea nr. 2/1998 privind prelevarea și transplantul de țesuturi și organe umane, în care erau specificate toate condițiile de prelevare și transplantare a organelor și țesuturilor. Aceasta a fost înlocuită de Titlul VI „Efectuarea prelevării și transplantului de organe, țesuturi și celule de origine umane în scop terapeutic” din Legea 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, care conține și un capitol detaliat asupra transplantului de celule și tesuturi, iar reglementările privind transplantul de organe sunt aduse la zi.

Alinierea la legislația europeană este și rezultatul prezenței prof. dr. Irinel Popescu în Comisia de transplant de organe și țesuturi a Consiliului Europei.

În anul 2004, prin Legea nr. 588, este înfiiințată Agenția Națională de Transplant (ANT), iar prof. dr. Irinel Popescu este primul președinte al Consiliului Știintific al Agenției, format din 33 membri, personalități marcante ale medicinii românesti, componența fiind stabilită prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 183/2005, completat ulterior cu Ordinul 814/2005.

În 2013, directorul ANT, dr. Dan Luscalov este înlocuit, de ministrul Eugen Nicolaescu, cu prof. Radu Deac.

În 2018, profesorul Deac este înlocuit, de ministrul Sănătății Sorina Pintea, cu medicul clujean Anca Baculea, iar în martie 2019, după numai o jumătate de an, același ministru o înlocuiește și pe aceasta, cu medicul Radu Zamfir.

Din anul 2006 funcționeaza o nouă lege a transplantului de organe și țesuturi (Titlul Vi din Legea 95/2006), actualizată și completată, în special în partea referitoare la celule și tesuturi.

În ultimii trei ani, din cauza unor scandaluri în acre au fost implicați medici din domeniul transplantului, s-a diminuat semnificativ numărul donatorilor, și, în consecință, și a vieților salvate.

O nouă lege a transplantului se află pe masa Guvernului de mai bine de doi ani, așteptând să fie aprobată.

 


Adaugati un comentariu


 

*