„Miracolul renașterii”, celebrat de pacienții transplantați împreună cu medicii salvatori

Ca în fiecare an, de Ziua Națională a Transpantului, ei și-au manifestat recunoștința față de „îngerii” cărora le datorează a doua viață și de medicii care au făcut posibil acest „miracol”, trăgând totodată un nou semnal de alarmă în privința scăderii numărului donatorilor.

 

Ziua Națională a Transplantului din România a fost celebrată, vineri, de pacienții transplantați și de medicii care au făcut posibil ca ei să primească a doua șansă la viață, mulțumind „donatorilor îngeri” și familiilor acestora, fără de care nu ar fi fost posibil acest „miracol”.

Evenimentul, organizat de Asociația Romtransplant și Fundația pentru Transplant a avut loc la Biblioteca Academiei Române, unde persoanele transplantate împreună cu familiile lor și cu specialiştii din domeniul transplantului. Cu acest prilej s-au trecut în revistă principalele realizări și provocări ale activităţii de transplant din România, s-a subliniat importanța realizării primului transplant pulmonar din România şi eforturile privind dezvoltarea domeniului transplantului în țara noastră, readucând în conștiința publică faptul că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă.

Prezentă la eveniment, medicul buzoian Crina Ștefănescu, președintele Asociației Române a Transplantaților de Ficat – LIVERTRANS, a subliniat că transplantații retrăiesc „permanent miracolul renașterii, împreuna cu profesorii care au facut posibilă această minune și cu gândul la îngerii al caror organ ne-a dat a doua șansă la viață! Ziua noastră este în fiecare zi, dar o dată pe an avem posibilitatea să ne exprimăm recunoștința, în mod public, față de generozitatea donatorilor și a medicilor, fără de care noi nu am mai fi existat”, este mesajul pe dr. Crina Stefanescu, în tripla-i calitate de medic, de președinte al unei asociații de transplantați și de pacient transplantat de ficat l-a transmis, de Ziua Națională a Transplantului.

 

Prof. dr. Irinel Popescu, cel care este considerat pe bună dreptate „părintele transplantului de ficat din România”,  a subliniat că scăderea numărului de donatori din ultima perioadă afectează toate programele de transplant, iar referindu-se la programul de transplant hepatic, a precizat că se încearcă promovarea transplantului de la donatorul în viaţă și la Institutul Fundeni, după modelul altor state în care această practică și-a dovedit eficiența.

„Din punct de vedere al programului de transplant hepatic pot să spun că scăderea numărului de donatori afectează programul de transplant hepatic. Noi funcţionăm pe model european vestic, în general, în care cea mai mare parte a operaţiilor de transplant sunt cu ficat întreg, de la donatori aflaţi în moarte cerebrală. Pe de altă parte, încercăm să promovăm transplantul de la donatorul în viaţă. Aici avem un foarte bun exemplu nu departe de noi, la Istanbul. Dar, nu numai Turcia are program foarte bun şi nu numai la Istanbul – Malatya – centre care fac peste 100 de operaţii de transplant hepatic pe an folosind donatorul în viaţă cu rezultate foarte bune. Acest lucru îl vom încerca şi noi la Institutul Clinic Fundeni. Deja, echipa condusă de conferenţiarul Vlad Braşoveanu probează că rezultate bune pot fi obţinute şi în România în această direcție”, a explicat profesorul Irinel Popescu.

 

Întărind afirmațiile prof. dr. Irinel Popescu, dr. Carmen Pantiș, coordonatorul Programului de transplant Bihor, a arătat că numărul de donatori de organe s-a înjumătăţit în România în anul 2017 faţă de 2016, iar 2018 „nu ne aduce veşti mai bune, deoarece până la finele lunii mai există 24 de donatori reali. Sperăm ca acest concept de moarte cerebrală echivalent cu moartea să fie foarte bine înţeles atât de mass -media cât şi de populaţia care are o rudă declarată în moarte cerebrală şi sper ca numărul de donatori în ţară să crească până la finalul anului 2018”, a spus medicul, subliniind că, în pofida greutăților cu care se confruntă la ora actuală Programul Național de Transplant, medicii caută soluții pentru miile de pacienți care așteaptă să facă un transplant salvator de viață.

„Sunt peste 3.000 de pacienţi pe listele de aşteptare pentru rinichi, peste 600 la ficat, 200 la cord. Există mai mult de 40 pacienţi pe listele de aşteptare pentru transplant pulmonar”, a explicat medicul, la conferința de Ziua Naţională a Transplantului, menționând că în 2017 „au fost identificați 65 de doantori reali, de la care s-au prelevat organe. Aceasta înseamnă o medie de 3,25 la un milion de locuitori, comparativ cu anul 2016 când am avut 6,5 la un milion de locuitori. Practic, în anul 2017 s-a înjumătăţit numărul de donatori din România considerându-se situaţia din cauza refuzului foarte mare al familiilor pentru donarea de organe, lipsa încrederii în sistemul medical românesc”, a mai spus medicul.

 

Despre efortul medicilor și nevoia conștientizării importanței actului de donare a vorbit și medicul buzoian Crina Ștefănescu. Aceasta a subliniat că „cei mai buni ambasadori ai importanței actului de donare și a rezultatelor activității de transplant suntem noi, pacienții transplantați. În fiecare zi, în fiecare clipă a vieții noastre, suntem recunoscători medicilor și donatorilor și-i mulțumim lui Dumnezeu că, prin ei, ne-a oferit a doua șansă la viață. Noi, transplantații de ficat, de exemplu, ne considerăm privilegiați că domnul profesor Irinel Popescu a făcut să fie posibil acest miracol și suntem fericiți să-l vedem alături de noi împreună cu discipolii săi, dr. Vlad Brașoveanu și Doina Hrehoreț, cărora le-a insuflat atât dragostea față de pacienți cât și dorința de a duce mai departe această profesie nobilă, care deși presupune o mare responsabilitate și un efort extraordinar, reprezintă cu adevărat o cale prin care se fac miracole”.

Medicul buzoian a mai spus că deși sistemul de transplant din România  „respectă regulile în domeniu și este recunoscut la nivel internațional, poate că nu este infailibil, dar nici nu merită să fie sancționat prin știri false, fără dovezi concrete. Noi, pacienții transplantați, suntem cele mai bune dovezi că Programul Național de Transplant funcționează și cred că putem face ca mentalitățile să se schimbe în această privință, printr-o mai bună vizibilitate în spațiul public”, a punctat dr. Ștefănescu.

 

Despre problemele cu care se confruntă Programul Național de Transplant au vorbit și președintele Agenției Naționale de Transplant (ANT) și preşedintele Fundaţiei pentru Transplant.

Prof dr. Radu Deac, președintele ANT, a spus că printre problemele deja cunoscute de toată lumea, Programul Național de Transplant mai are o problemă, aceea că Registrul Național de Transplant (RNT) este continuu atacat de hackeri. „O echipă de IT monitorizează acest Registru Naţional de Transplant. Am fost informaţi că sunt zeci de atacuri cibernetice la acest registru. Această echipă face faţă şi contracarează toate aceste atacuri cibernetice”, a spus Deac.

Medicul Victor Zota, preşedintele Fundaţiei pentru Transplant, a explicat că, în urmă cu doi ani, au fost 1.400 de atacuri cibernetice într-o singură zi la RNT, iar într-o  altă zi, registrul  a fost blocat  pentru șase ore. „Apogeul l-am atins acum vreo doi ani de zile, când au fost 1.400 de atacuri într-o zi. Acum câtva timp au reuşit să ni-l blocheze pentru câteva ore, vreo şase ore a fost blocat. Avem o echipă de IT-şti excepţională şi care a reuşit să rezolve situaţie. Nu s-a reuşit să se intre vreodată în registrul nostru şi nu cred că se va reuşi vreodată. 50-60 de atacuri sunt în fiecare zi”, a precizat Zota.

 

Ediţia  2018 a Zilei Naţionale a Transplantului s-a desfășurat în contexul realizării în România a primului transplant pulmonar și a eforturilor susţinute ale echipelor medicale de a dezvolta acest domeniu de înaltă performanţă din sănătate, care de doi ani se confruntă cu mari probleme.

În acest context, Spitalul „Sf. Maria” din Capitală  a fost premiat pentru primul transplant de plămâni din România. Medicul Narcis Copcă, managerul unității medicale, a spus, cu această ocazie, că pentru spitalul pe care îl conduce, un alt  pas important este extinderea.

„Ca spital, ne dorim să lucrăm într-un sediu un pic mai dilatat. Ieri, am semnat protocolul împreună cu Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, pentru a construi o clădire de 7.500-8.000 de metri pătraţi în spatele Spitalului „Sfânta Maria”. Va fi construită şi dotată de către Primăria Sectorului 1. Începând cu zilele următoare va debuta studiul de fezabilitate pentru ea. Va fi un centru de transplant în care sper să continuăm munca cu colega noastră de la transplant hepatic, dr. Doina Hrehoreţ”, a spus dr. Copcă, după primirea „Diplomei de onoare pentru programul de transplant pulmonar”.

Primul român care a beneficiat de transplant de plămâni la „Spitalul Sfânta Maria”, în urmă cu șapte săptămâni, a fost externat joi, de la Spitalul Colentina, unde a fost internat post-operator. Al doilea pacient care a beneficiat şi el de un transplant pulmonar, acesta va fi externat de la Spitalul Clinic „Sfânta Maria” şi va fi mutat la Spitalul Colentina pentru a beneficia de recuperare post-operatorie.

 

În numele pacienților transplantați, președinta LIVERTRANS a reitarat o solicitare anterioară adresată Ministerului Sănătății de a recunoaște supraspecializarea de medic de transplant și de a aloca unităților medicale acreditate pentru transplant și prelevare de organe, fonduri speciale.  „Nu este foarte bine reglementată această problemă, iar noi, de câte ori am avut întâlniri cu reprezentanții Ministerului Sănătății, am solicitat recunoașterea acestei supraspecializări și finanțarea diferențiată a spitalelor care fac prelevare și transplant, astfel încât unitățile medicale să poată suporta costurile menținerii în funcțiune a pacienților potențiali donatori, iar medicii de aici să fie stimulați să-și aloce din timp identificării donatorilor, convingerii și consilierii familiilor aparținătoare și prelevării”, a mai spus dr. Ștefănescu.

 

În timp ce medicii și pacienții transplantați celebrau Ziua Națională a Transplantului, Guvernul a aprobat un Memorandum pentru organizarea concursului pentru ocuparea postului vacant de director executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, ocuparea postului vacant se va face cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Sănătăţii, cât şi al Agenţiei Naţionale de Transplant pe anul 2018.

Ministerul Sănătăţii mai precizează că a început un proces de reorganizare a Agenţiei Naţionale de Transplant şi o regândire a legislaţiei în domeniul transplantului.

„Avem un plan de restructurare a Agenţiei Naţionale de Transplant, iar o echipă de specialişti din domeniu lucrează la o nouă formă a Legii transplantului. Le-am cerut, în primul rând, transparentizarea procedurilor. Îmi doresc ca lucrurile să meargă mult mai bine şi să facem o lege cu criterii clare, astfel încât pacientul să beneficieze de cele mai bune condiţii când este vorba de transplant”, a declarat Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, citată în comunicatul de presă.

 

 GALERIE FOTO (mulțumim dr. Stefanescu si dr. Pantis):