Activitatea de transplant are nevoie de modernizare, susținere și implicare, pentru a se putea salva mai multe vieți
Lipsa donatorilor și renunțarea unui număr mare de specialiști la activitățile de prelevare și transplant sunt principalele probleme care trebuie rezolvate în acest domeniu, a subliniat ministrul Victor Costache, prezent la cea de-a IX-a Reuniune a coordonatorilor de transplant.
În cadrul Conferinței celei de-a IX-a Reuniuni naționale a coordonatorilor de transplant și KDP, Agenția Națională de Transplant (ANT) a prezentat bilanțul activității în domeniu, de la începutul anului și până în prezent și s-au propus soluții de revigorare, transparentizare și modernizare a activităților din domeniul transplantului.
La eveniment a fost prezent și ministrul sănătății, Victor Costache, alături de personalități marcante ale lumii medicale din țară și din străinătate, precum prof. dr. Irinel Popescu – președinte Academia de Științe Medicale, prof. dr. Francis Delmonico – director medical al Băncii de Organe din New England, prof. dr. Monica Pop – președinte Consiliul științific al ANT, prof. dr. Ioana Grințescu, dr. Igor Codreanu de la Agenţia de Transplant din Moldova și dr. Rossen Ivanov de la Agenţia Medicală de Supervizare din Bulgaria.
În cadrul aceluiași eveniment a avut loc și Adunarea Generală a Asociației Transplantaților de Ficat – LIVERTRANS, iar cu acest prilej, medicul buzoian Crina Ștefănescu, președinte, a prezentat un raport privind activitatea asociației. Au fost prezenți la eveniment, în acest context, numeroși pacienți transplantați, care au subliniat necesitatea susținerii și implicării tuturor factorilor responsabili în revigorarea activității de donare și transplant, pentru salvarea vieților pacienților aflați pe listele de așteptare, a căror unică speranță este primirea unui organ salvator, aspect susținut și de profesorul Irinel Popescu, considerat părintele transplantului de ficat din România.
Medicul Radu Zamfir, directorul ANT, a anunțat, cu această ocazie, că dintre cei 210 pacienți care au fost declarați anul acesta în moarte cerebrală, doar 65 au devenit donatori de organe, ca urmare a acordului exprimat de familie. Rata de refuz a fost de 22%, menținându-se la o cotă ridicată față de alte state europene.
Datorită gesturilor altruiste făcute de familiile celor 65 de donatori, până la acest moment s-au realizat, în cursul anului 2019 şase transplanturi de cord, trei transplanturi de plămâni, 48 de transplanturi hepatice și 115 transplanturi de rinichi. La acestea se adaugă șapte transplanturi de ficat și 46 de transplanturi renale, cu organe provenite de le donatori în viață. „Că transplantul înseamnă viață stau mărturie pacienții. Numai în ultimele două săptămâni au fost efectuate 10 transplanturi de rinichi, 5 transplanturi de ficat, un transplant de plămân și un transplant de cord, iar doi cetățeni din alte state au fost salvați prin Eurotransplant”, a explicat dr. Radu Zamfir, directorul ANT.
În situațiile în care nu s-au găsit în țară pacienți compatibili pentru organele prelevate, acestea au salvat cetățeni din străinătate, prin Euotransplant. Astfel, 4 corduri prelevate în România au fost transplantate unor pacienți în clinici din străinătate. Au fost și 8 raportări pentru plămâni, însă organele au fost prelevate în 4 cazuri. Nu în ultimul rând, prin intermediul aceleiași agenții, a fost trimis în străinătate și un ficat prelevat în România.
Cu aceeași ocazie, dr. Radu Zamfir a anunțat că serverele care deservesc Registrul Național de Transplant vor fi mutate în administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), pentru a asigura un grad mai ridicat de protecție a datelor. „Pentru a securiza acest registru, am luat legătura cu STS şi se mutăm serverele le ei pentru a le proteja de eventuale calamităţi, de eventuale lucruri care ne scapă. Avem o preocupare continuă pentru a securiza acest registru şi a face lucrurile cât mai transparente, în limita informaţiilor cu specific medical care contravin legislaţiei GDPR. În momentul acesta, registrul fizic este transferat la STS”, a anunțat directorul ANT.
Directorul ANT a adăugat că, în afară de pacienții care primesc un transplant și care sunt înscriși în Registrul Național de Transplant, intenționează să încrie în acest Registru și pacienții care sunt donatori în viață. Orice om se poate înscrie astfel pe perioada vieții în acest Registru, lucru care înseamnă că poate deveni donator în cazul în care intră în moarte cerebrală. Se urmărește astfel o trasabilitate electronică de la donator până la receptor.
Doctorul Radu Zamfir a subliniat însă că anumite informații legate de traficul și de vânzarea de organe care sunt vehiculate periodic în spațiul public, în diverse contexte, nu fac decât să acadă încrederea potențialilor donatori dar și a medicilor. „Afirmații de genul «să mai rupă puţin din ficat sau nu ştiu de pe unde» reprezintă o jignire adusă medicinei de transplant şi a oamenilor aflaţi în slujba salvării vieţilor. Propagarea unei asemenea idei este iresponsabilă, denigratoare şi calomnioasă la adresa activităţii de transplant şi a Agenției Naționale de Transplant, de natură să inducă panică în rândul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare. Orice campanie negativă duce la dificultăți în obţinerea consimţământului de donare, cu consecințe devastatoare: scăderea dramatică a activităţii de transplant şi a speranței de viață a bolnavilor aflaţi pe listele de aşteptare”, a declarat directorul ANT.
El a menționat că preocuparea Agenției „este ca pacienții să aibă acces la această formă de vârf a practicii medicale într-un mod unitar și echitabil. După 2 ani în care activitatea de transplant a cunoscut o scădere dramatică, ultimele luni ale acestui an au însemnat un reviriment important al transplantului, tradus prin numeroase vieţi salvate. Este însă regretabil şi de neînţeles că se continuă campania ştirilor negative, prezentate într-un mod tendenţios, aproape după fiecare succes din ultima perioadă”, a mai spus dr. Zamfir. El a promis că, ori de câte ori va fi nevoie, Agenția Națională de Transplant va veni cu precizări şi clarificări pentru a înlătura orice suspiciune care planează asupra activităţii de transplant.
În contextul în care dr. Radu Zamfir a propus, în septembrie, introducerea conceptului donatorului de organe, țesuturi și celule – fără activitate cardiacă, un concept nou în România, dar care ân țări precum Olanda, Marea Britanie, Franța, Spania, Austria, Belgia, Canada, Statele Unite și mai nou în China oferă aproximativ 30% din numărul total al donatorilor înregistrați anual, profesorul Francis Delmonico a apreciat că „prelevarea de organe, țesuturi și celule de la donatori fără activitate poate fi o oportunitate pentru a crește numărul de donatori din România (…) Este o cale bună, dar este doar un element. În această țară trebuie pus la punct sistemul, spital cu spital”.
Prezentă la conferință, dr. Monica Pop a spus că acordul pentru prelevarea de cornee se obține foarte greu, iar acest aspect nu este specific doar României. „Am fost în Anglia și era la fel era: nu dădeau ochi. Dădeau piele, dădeau rinichi, dar ochi nu, foarte, foarte greu se obține acordul! (…) Vreau să vă spun că la ultima donare de țesuturi este o familie cu o fată de 16 ani care a murit pe terenul de sport. Și părinții, de la țară, au dat organele. Este extraordinar!”, a menționat dr. Monica Pop. Medicul oftalmolog a mai spus că Ministerul Sănătății ar trebui să aibă o bază de date în care să se poate înscrie toți cei care vor ca organele lor să salveze alte vieți, dar a atras atenția că există și medici care nu vor să preleveze.
Ministrul Victor Costache a reamintit, în cadrul coferinței, că revigorarea activității de transplant reprezintă una dintre prioritățile mandatului său, subliniind că, pe lângă numărul mic de donatori, o altă problemă din acest domeniu este aceea că mulți profesioniști au abandonat această activitate, din cauza unor orgolii nejustificate și mai ales a presiunilor și scandalurilor mediatice din ultimii ani.
„Vreau să încurajez profesionişti din domeniu, de la toate nivelurile, în a relua şi a continua această activitate atât de importantă pentru România. Suntem în Europa şi trebuie să aducem activitatea de transplant la un nivel european cu care să ne mândrim, sper la anul, în conferinţa care va urma. Ştiu că am avut un moment acum câţiva ani când a existat un vârf de activitate după care o scădere dramatică. Mi-a părut foarte rău să aud de la una dintre colegele mele de facultate că foarte mulţi coordonatori din transplant, profesionişti foarte buni, apreciaţi, au abandonat această activitate. Deci, trebuie să recâştigăm încrederea lor şi să ni-i aducem alături. Sunt foarte multe lucruri de organizat şi de discutat şi vă asigur că va fi o prioritate, fără ca aceste cuvinte să fie nişte cuvinte goale”, a declarat ministrul.
Subliniind că politica mandatului său va fi una fermă în privința abuzurilor, Victor Costache a spus însă că nu sancțiunile constituie obiectivul său principal, ci trebuie încercat mai întâi „să evităm scandalurile și să discutăm soluțiile constructive, pentru orice tip de conflict. Trebuie să găsim soluții pentru aceste probleme, avem atât de puține resurse umane și materiale, încât este păcat să ne certăm între noi”, a punctat acesta.
La rândul său, dr. Radu Zamfir a subliniat că Agenţia Naţională de Transplant împreună cu Ministerul Sănătăţii depun eforturi care converg către acordarea unei şanse la transplant a unui număr cât mai mare de pacienţi prin dezvoltarea unui program de prelevare de la donatori fără activitate cardiacă, prin dezvoltarea Programului Național de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă, precum şi prin dezvoltarea relaţiilor de colaborare în vederea schimbului transfrontalier de organe.
În cursul zilei de astăzi, ministrul Sănătății și președintele ANT vor avea o întâlnire în cadrul căreia vor discuta despre posibilitatea înființării de centre de prelevare la nivelul tuturor spitalelor care pot asigura condițiile optime pentru această activitate.