Ne paște difteria, după înmulțirea numărului de îmbolnăviri din Ucraina

Ministerul Sănătății a cerut Unifarm să achiziționeze de urgență ser antidifteric, direcțiile de sănătate publică sunt în alertă, iar cetățenii care călătoresc în Ucraina sunt sfătuiți să se vaccineze.

 

Confirmarea mai multor cazuri de difterie în localități din Ucraina aflate la granița cu România a determinat autoritățile să ia o serie de măsuri prin care să se reducă la minim pericolul îmbolnăvirii populației din țara noastră.

Ministerul Sănătății anunță că a dispus achiziția „de urgență”, prin Unifarm, prin procedură de nevoi speciale, de ser antidifteric pentru asigurarea profilaxiei specifice în situația apariției unor cazuri de îmbolnăvire.

Totodată, de la 1 noiembrie, Institutul Național de Sănătate Publică a cerut direcțiilor de sănătate publică din județele Botoșani, Maramureș, Satu Mare, Suceava și Tulcea „intensificarea activității de supraveghere a difteriei, urmare a comunicărilor identificate privind evoluția unor cazuri de îmbolnăvire prin difterie în Ucraina”, se arată într-un comunicat al MS.

Ministerul de Externe a emis, la rândul său, o alertă de călătorie, după confirmarea unor cazuri de difterie în regiunile Transcarpatia și Cernăuți. „Se recomandă cetățenilor români care călătoresc în Ucraina să se vaccineze împotriva difteriei. Pentru cetățenii care nu au fost vaccinați împotriva difteriei în ultimii 10 ani, vaccinarea se va face cu 4 săptămâni înaintea călătoriei sau, în cazuri de urgență, chiar înaintea acesteia”, precizează MAE.

 

Inspectoratul Național de Sănătate Publică (INSP) va transmite, prin direcțiile de sănătate publică, tuturor medicilor de familie și unităților sanitare din județe, definiția de caz pentru difterie, precum și obligația de a raporta imediat, prin telefon, cazurile suspecte, la DSP județean, care la rândul său le va raporta Centrului Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile (CNSCBT) și va demara ancheta epidemiologică.

Ministerului Sănătății atrage atenția că singura modalitate de prevenire a difteriei, o boală cu transmitere aerogenă și cu potențial mortal, este vaccinarea specifică. De aceea, direcțiile de sănătate publică vor evalua, de urgență, situația acoperirii vaccinale pentru difterie, astfel încât să fie identificate zonele cu o mai slabă acoperire, pentru a interveni cu acțiuni de recuperare la vaccinare a copiilor.

CNCSBT a recomandat îmbunătăţirea acoperirii vaccinale prin mobilizarea tuturor medicilor de familie în vederea recuperării restanţierilor, copii şi adolescenţi, nevaccinaţi sau vaccinaţi incomplet.

În România nu s-au mai înregistrat cazuri de difterie de 40 de ani.

 

Difteria este o boală infecţioasă acută, transmisibilă, provocată de Corynebacterium diphteriae, care rămâne la poarta de intrare, se multiplică şi determină fenomene locale (edem şi false membrane) şi elaborează o toxină care difuzează în organism, determinând fenomene toxice la distanţă, potențial letale, în diferite organe. Poarta de intrare este reprezentată de mucoasele faringoamigdaliană (96-98%), laringeană (l-2%), nazală (0,5%), unde toxina produce edem şi hiperemie, urmate frecvent de necroză epitelială şi inflamaţie acută.

Toxina difterică absorbită poate produce miocardită, nevrită şi necroză focală în diferite organe cum ar fi rinichii, ficatul şi glandele suprarenale. Aceste modificări sunt urmate, în câteva săptămâni, de degenerarea granulară a fibrelor musculare (uneori cu degenerarea grasă a miocardului), putând produce afectare cardiacă ireversibilă.

Sursa de infecție este bolnavul tipic, contagios, cu 10 și 30 de zile înainte de debutul clinic al bolii, dar și cel cu formă atipică și purtătorii aparent sănătoşi, de obicei persoane cu infecţii ale căilor respiratorii superioare. Bacilul este rezistent în mediul extern, la uscare și temperaturi scăzute, putând rezista până la două săptămâni pe obiectele contaminate, 6-20 de zile în apă sau lapte, 3-5 luni în solul uscat și chiar 5-6 luni în membranele difterice uscate, la temperatura camerei.

 

Profilaxia difteriei se face prin administrarea trivaccinului DTP (diftero-tetanopertusis), care la copilul mic se administrează în 3 doze, la interval de o lună, urmate de revaccinare la 1,5 ani şi la 6 ani. Periodic, după vaccinare se poate administra anatoxină difterică, pentru menţinerea imunizării.

Potrivit specialiștilor, în cazul pacienţilor cu plăgi murdare se administrează obligatoriu anatoxină tetanică sub formă de vaccin DTP, pentru a se menţine imunitatea în faţa tetanosului şi a difteriei. Infecţia difterică nu conferă neapărat imunitate, de aceea toţi pacienţii vindecaţi vor fi, ulterior, vaccinaţi.

De asemenea, vor fi evaluaţi şi supravegheaţi, timp de o săptămână, toţi indivizii aparent sănătoşi care au intrat în contact cu bolnavii difterici, iar contacţii apropiaţi vor fi revaccinaţi.