Medicii de familie solicită măsuri suplimentare de prevenire a difteriei
Aceștia spun că este nevoie de un program național de vaccinare preventivă a adulților, care rămân expuși riscului de îmbolnăvire de la vârsta de 24 de ani.
După ce Ministerul Sănătății a anunțat, în cursul săptămânii trecute, că a luat primele măsuri pentru a diminua riscul îmbolnăvirilor de difterie în rândul populației din județele de la granița cu Ucraina, Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) trage un nou senal de alarmă și solicită autorităților să intensifice activitățile de prevenție. În opinia medicilor de familie, măsurile luate de autorități sunt „bune și necesare”, însă nu sunt suficiente, în contextul în care „difteria a devenit o amenințare pentru România”, la 40 de ani de la înregistrarea ultimelor cazuri în țara noastră, se arată într-un comunicat remis presei de SNMF.
Ministerul Sănătății a dispus achiziția de urgență, prin procedura de nevoi speciale, de ser antidifteric, pentru a fi administrat în cazul pacienților care ar fi diagnosticați cu această boală, iar medicii de familie din județele Botoșani, Maramureș, Satu Mare, Suceava și Tulcea au primit alerte epidemiologice de la direcțiile de sănătate publică, după cum a solicitat Institutul Național de sănătate Publică la începutul acestei luni.
Medicii de familie spun că, pe lângă aceste măsuri, pe care le consideră oportune, este nevoie și de un program național de vaccinare a persoanelor adulte expuse riscului de a se îmbolnăvi, care ar trebui să cuprindă măsuri de susţinere/ compensare a costurilor vaccinului și campanii de informare si conștientizare a populaţiei.
Reprezentanții SNMF își exprimă disponibilitatea de a se implica în aceste acțiuni, precizând că, în zonele de la granița cu Ucraina – țară în care au fost confirmate mai multe cazuri de difterie, unde există riscul cel mai mare de îmbolnăvire, medicii de familie au început deja să informeze populația cu privire la această boală, recomandând măsuri de prevenție. Imunizarea împotriva difteriei se face în România din 1960, dar în contextul în care boala este eradicată de 40 de ani, oamenii cunosc prea puține lucruri despre ea, astfel că acțiunile de informare sunt extrem de utile
„Cândva, bunicii îi spuneau acestei boli boala spânzuratului. Se manifestă în special prin apariția unor depozite membranoase la nivelul faringelui, care pot afecta și laringele, iar persoana respectivă se poate sufoca, pur și simplu. Pot apărea și complicațîi, care pot duce ulterior la deces”, explică dr. Gindrovel Dumitra, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul SNMF.
SNMF prezintă și o serie de argumente în sprijinul solicitărilor adresate autorităților de a extinde imunizarea, unul dintre acestea fiind acela că „în statele civilizate, vaccinarea împotriva difteriei se face periodic, și după vârsta copilăriei, prin programe naţionale”. Conform Programului Național de Vaccinare, bebelușii de două, șase și 11 luni primesc Vaccinul hexavalent (DTPa-VPI-Hib-Hep. B), care protejeajă împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei, bolilor determinate de Haemophilus Influenzae și Hepatitei B. La 11 ani se face rapel cu Vaccin trivalent (DTPa), iar ultimul vaccin care conține toxina difterică se administrează la vârsta de 14 ani. Perioada de protecție împotriva bolii este însă de numai zece ani, astfel că vaccinul ar trebui repetat și la 24 de ani, dar și după aceea, din 10 în 10 ani.
În consecință, toți adulții trecuți de vârsta de 24 de ani sunt vulnerabili, în lipsa administrări unui rapel, constituind o categorie numeroasă de populație receptivă, care este expusă riscului de îmbolnăvire. În plus, pe fondul reticenței față de vaccinare manifestată de foarte mulți părinți, există și mulți copii și tineri sub 24 de ani care au rămas nevaccinați împotriva difteriei, aceștia fiind, de asemenea, expuși riscului de îmbolnăvire. „Ministerul Sănătății să propună un program național de vaccinare atât pentru copii, cât și pentru adulți, în care vaccinul trivalent să fie inclus pentru populația care în ultimii 10 ani nu au primit un astfel de rapel și eventual includerea acestora în lista de medicamente compensate”, mai spun medicii de familie.
În România, pentru imunizarea copiilor se folosește un vaccinul DTP (diftero-tetanopertusis), care protejează atât împotriva difteriei cât și a tetanosului și tusei convulsive. Medicii de familie spun că vaccinul poate fi administrat și adulților și solicită autorităților să preia exemplul statelor europene, care folosesc același tip de vaccin și care au programe pentru imunizarea adulților.
„Este evident că doar printr-un efort naţional putem face faţă unei ameninţări atât de mari precum o epidemie de difterie. Noi, medicii de familie, avem un rol foarte important în depistarea bolii, însă prevenţia, în care deja suntem direct implicaţi, poate fi făcută doar prin deciziile si implicarea autorităţilor, cu costurile de rigoare. O investiţie în prevenţia primară, mai ales când ameninţarea a devenit evidentă, este o iniţiativă obligatorie” se mai arată în comunicatul SNMF.
