Centrul Medico-Psihologic „Psihomedica” – 20 de ani în slujba sănătății mintale a buzoienilor

La ceas aniversar, alături de recunoștința pacienților și felicitări, centrul medical buzoian a fost distins cu o Diplomă aniversară oferită de TOP 10K – Business Awards, pentru „performnțele remarcabile” obținute.

 

Psihiatria este specialitate medicală care se concentrează pe prevenirea, diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor mintale, emoționale și comportamentale, dar și pe reinserția socială și redarea calității vieții pacienților afectați.

Potrivit celor mai recente date publicate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), peste 1 miliard de oameni din lume trăiesc cu o tulburare mintală, iar unul din șapte tineri de 10-19 ani se confruntă cu o tulburare mintală.

În România, 15% dintre adulți se confruntă cu o tulburare mintală, iar vârsta de debut al acestor tulburări a coborât foarte mult în ultimii ani. O treime dintre adolescenții care se prezintă la medicul de familie prezintă o tulburare emoțională, iar 14% sunt diagnosticaţi cu depresie, dar se estimează că doar 50% dintre adolescenții cu probleme de sănătate mintală sunt diagnosticați înainte de a ajunge la vârsta adultă, arată datele INSP.

La Buzău, sănătatea mintală este asciată, invariabil, cu Spitalul Săpoca și câțiva medici de referință, între care și dr. Maria Cristache, medic primar psihiatru, cu o experiență de aproape 40 de ani în medicină și de 32 de ani în sănătatea mintală, care în 1993 înființa Med Nobless, primul cabinet medical privat de psihiatrie din Buzău.

 

Centrul Medico-Psihologic „Phomedica” – referință în peisajul psihiatric buzoian

 

Dr. Maria Cristache și-a dorit dintotdeauna să devină medic, dar pasiunea pentru psihiatrie și-a descoperit-o în liceu, când și-a dat seama cât de fascinantă și cât de mare este atracția sa pentru studiul creierului și a psihicului uman, așa că a decis să urmeze medicina și să se specializeze în psihiatrie. Iar pasiunea sa a fost transmisă și celor doi copii, Ana și Theo, care i-au „călcat pe urme” și au urmat aceeași carieră.

Așadar, nu este de mirare că, primul cabinet privat de psihiatrie din Buzău a fost dezvoltat, iar pe 8 septembrie 2005, a devenit Centrul Medico-Psihologic „Psihomedica”, care în cei 20 de ani de funcționare a fost permanent dezvoltat și dotat cu apartură medicală și echipemante performante, atât cu fonduri proprii cât și cu fonduri europene.

Cu prilejul celei de-a XX-a aniversări, alături de recunoștința pacienților și de felicitările și urările de bine din partea colaboratorilor și a cunoscuților, echipa Centrului „Psihomedica” a fost omagiată pentru „performanțele remarcabile” obținute, în cadrul TOP 10K – Bussines Awards.

„Le mulțumesc medicilor, psihologilor și asistenților medicali alături de care am oblinut aceste rezultate, dar și colaboratorilor, partenerilor și mai ales pacienților care au încredere în noi”, a punctat dr. Maria Cristache.

 

 

Tinerii, vulnerabili în fața factorilor externi

 

Sănătatea mintală este modelată, de-a lungul vieții, de experiențele prin care trecem, de mediul în care lucrăm, de ce și cum trăim, de relațiile cu oamenii din jur și de genetică. Binele psihic este însă de multe ori neglijat sau i se acordă atenție decât atunci când deja a suferit daune, de aceea este importantă înțelegerea factorilor de risc ai dezechilibrelor emoționale și adoptarea unor obiceiuri sănătoase care întăresc reziliența și previn apariția tulburărilor psihice.

„Tulburările mintale includ o multitudine de factori și condiții care influențează dispoziția, gândirea și comportamentul unei persoane. Unele dintre aceste manifestări sunt temporare ori moderate, iar altele pot evolua către boli mintale severe. Sănătatea mintală este similară unui puzzle complex cu mii de piese. Genetica, chimia creierului, experiențele din copilărie, evenimentele majore din viață, stresul cotidian, abuzurile (de internet, de jocuri de noroc, de alcool, de droguri etc.), relațiile interpersonale, mediul social și economic, valorile culturale, regulile sociale și stereotipurile influențează starea fiecăruia dntre noi. Deși nu putem controla toate aceste variabile, avem puterea de a le gestiona pe unele dintre ele. Îngrijorător este că, ultima vreme, tot mai mulți copii (elevi, studenți) au nevoie de ajutor. În plus, persistă ideea maladivă (deși în ultimele decenii psihiatria și psihologia au făcut progrese) că boala psihică este «rușinoasă», de aceea pacientul trebuie să aibă parte, la psihiatru, de discreție și înțelegere, iar de multe ori este nevoie să faci terapie și cu aparținătorii”, spune medicul psihiatru.

 

Schimbarea percepției despre bolile psihice, esențială

 

Dr. Maria Cristache subliniază că „psihiatria trece printr-o perioadă de schimbare profundă de atitudine, de mentalitate, de învingere a prejudecăților și face pași importanți către centrarea pe om. Boala psihică nu alege, atinge și bogatul și săracul, și analfabetul și savantul… Nu este ușor să abordezi boala psihică, dar este nevoie de răbdare, empatie, respect și delicatețe față de nevoile pacienților. Oricât de spectaculoase sunt progresele din medicină, comunicarea cu pacientul rămâne esențială și contribuie substanțial la creșterea calității serviciilor medicale și a rezilienței la tratament a omului care se adresează medicului cu speranță și încredere”, afirmă medicul.

În accepția sa, scopul psihiatriei este acela de reabilitare, resocializare și redare a fiecărui om societății, în respect față de om și de valorile umane. „Calitatea vieții este percepută în toată lumea ca un mod prin care nimeni nu este lăsat în urmă, să se chinuie și /sau să moară singur. În psihiatrie, mai mult decât în orice alt domeniu medical, managementul de caz se centrează pe nevoile stricte ale fiecărui pacient, iar tratamentul înseamnă nu doar medicamente, ci și susținere în vederea reabilitării, resocializării și redării încrederii în om. Desigur, aici intervine și suportul familial, dar și societatea este datoare să se implice și să conștientizeze nevoia de îngrijire comunitară, iar în acest sens este necesar să se implice statul, prin politici naționale adaptate standardelor internaționale, să nu lase acest aspect în sarcina exclusivă a organizațiilor și fundațiilor umanitare”, susține dr. Cristache.

 

Nevoia de servicii psihiatrice comunitare

 

Reforma și dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală progresează lent, în întreaga lume. Potrivit OMS, mai puțin de 10% dintre țări au trecut complet la modele de îngrijire comunitară. În majoritatea țărilor, îngrijirea pacienților continuă să se bazeze pe spitalele de psihiatrie, aproape jumătate din internări au loc involuntar, iar peste 20% durează mai mult de un an. Așa se întâmplă și în România, unde nu există suficienți medici psihiatri, nu sunt suficiente paturi în spitale, accesul la servicii medicale și medicamente este limitat, iar despre psihiatria comunitară se discută doar la congrese și conferințe de specialitate.

„În medicină, deși nivelul de dezvoltare științifică este unul accelerat, terapia a rămas în urmă. Creierului și psihicului uman le-a fost imposibil să rămână în limte normale după pandemia de COVID-19 – cu implicațiile medicale, sociale și economice – și a stresulului cotidian. Nu degeaba americanii analizează dinamica bolilor psihiatrice în context social, diagnostic și statistic, din patru în patru ani. În România suntem cu zeci de ani în urmă față de psihiatria franceză, spre exemplu, centrată pe ambulatoriu, pe spitale mici monospecializate și pe îngrijiri la domiciliu. Eu sper că se va schimba și la noi conceptul și percepția în acest domeniu. . La Psihomedica am făcut deja un pas spre psihiatria comunitară, avem două ambulanțe cu ajutorul cărora ne deplasăm și acordăm servicii medicale psihiatrice la domiciliu pacienților nedeplasabili”, a punctat dr. Maria Cristache.

 

Îngrijorări globale pentru sănătatea mintală

 

Două rapoarte – Sănătatea mintală mondială astăzi și Atlasul sănătății mintale 2024 –, care analizează date din 144 de țări, stau la baza fundamentării strategiilor naționale și a modelării dialogului global înaintea Reuniunii la nivel înalt a Națiunilor Unite din 2025 privind bolile netransmisibile și promovarea sănătății mintale și a bunăstării, care va avea loc la New York, pe 25 septembrie 2025. 

Potrivit acestor rapoarte, deși serviciile ambulatorii de sănătate mintală și telemedicina devin din ce în ce mai disponibile, accesul pacienților la aceste servicii rămâne inegal. Alarmant este faptul că sinuciderea rămâne un efect devastator al bolilor mintale, provocând aproximativ 727.000 de victime numai în 2021, mai ales în țările cu venituri mici, unde mai puțin de 10% dintre persoanele afectate de boli psihice primesc îngrijire, comparativ cu peste 50% în țările cu venituri mai mari. În ciuda eforturilor globale, a inițiativelor funcționale de promovare a sănătății mintale, a introducerii programelor de sănătate mintală în școli și a programelor de prevenire a sinuciderilor în majoritatea țărilor, progresele privind reducerea mortalității prin suicid sunt prea mici pentru a atinge Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) al ONU, de reducere cu 30% a ratelor de suicid până în 2030. Conform traiectoriei actuale, se va realiza doar o reducere de 12%. 

 

Nevoia de investiții urgente

 

Raportul OMS relevă, totodată, că deși costurile asistenței medicale psihiatrice (directe și indirecte) sunt foarte mari (numai depresia și anxietatea costă economia globală aproximativ 1 trilion de dolari americani anual), se înregistrează „o stagnare îngrijorătoare a investițiilor în sănătatea mintală”, care au rămas la nivelul anului 2017 – cheltuielile guvernamentale medii sunt de doar 2% din bugetele alocate sănătății.

Aceste constatări evidențiază o nevoie urgentă de a extinde accesul și de a consolida furnizarea serviciilor, inclusiv de integrare a sănătății mintale în asistența medicală primară și subliniază „nevoia urgentă de investiții susținute, o prioritizare mai puternică și o colaborare multisectorială pentru a extinde accesul la îngrijirea sănătății mintale, a reduce stigmatizarea și a aborda cauzele profunde ale afecțiunilor mintale”, transmite OMS, care face apel la partenerii globali să intensifice eforturile de transformare sistemică a sistemelor de sănătate mintală.

„Transformarea serviciilor de sănătate mintală este una dintre cele mai presante provocări de sănătate publică”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, care subliniază că „investițiile în sănătatea mintală înseamnă investiții în oameni, comunități și economii – o investiție pe care nicio țară nu și-o poate permite să o neglijeze”.