Centrul Muzeal I.C. Brătianu îmbracă straie de mărțișor

Căsuțele din curtea Centrului Muzeal vor fi decorate, în periada 23 februarie – 8 martie, cu produse tradiționale specifice primăverii, care vor putea fi cumpărate și oferite celor dragi.

Consiliul Județean Buzău pune din nou la dispoziția meșterilor populari și artiștilor plastici din Buzău căsuțele tradiționale care, în decembrie, au găzduit Târgul de Crăciun, în curtea Centrului Muzeal I.C. Brătianu, recent reabilitat, consolidat și modernizat cu fonduri europene.

Astfel, în perioada 23 februarie –  8 martie, în curtea fostului spital din centrul municipiului Buzău va fi amenajat Târgul de Mărțișor, de unde iubitorii de frumos pot achiziționa mărțișoare tradiționale și alte suveniruri și podoabe confecționate manual, pentru a le dărui iubitelor, soțiilor, mamelor, fiicelor, colegelor sau oricărei alte ființe dragi, în semn de pețuire, la început de primăvară. Târgul va fi deschis zilnic, în perioada menționată, în intervalul orar 10.00-19.00.

Tradiția spune că în primele zile ale lunii martie este bine să oferim și să primim mărțișoare, iar despre acest obicei există câteva legende care dau o semnificație aparte micii podoabe legată cu fir alb-roșu.

Mărţişorul este o sărbătoare tradiţională a primăverii, a bucuriei, prospeţimii, a victoriei binelui împotriva răului, specific românească. Povestea mărţişorului începe în urmă cu mii de ani, iar primele dovezi arheologice datează de pe vremea daco-geţilor.

Pe vremea dacilor, simbolurile primăverii erau confecționate în timpul iernii și se purtau după 1 martie. Femeile dace purtau monezi sau pietricele în asociere cu fire de lână roşie şi albă, pentru a avea noroc şi un an productiv. Tradiția spune că cele două fire din care este format șnurul de mărțișor simbolizează vara și iarna, iar mărțișorul este numit și „funia zilelor”.

În vechime, șnurul de mărțisor era legat la mână, la gât sau era prins în pieptul copiilor de către părinți, înainte de răsăritul soarelui, pe 1 Martie, iar de șnur era prinsă o monedă. Se mai spune că marțișorul avea rolul de a proteja oamenii de soarele arzător.

Simbolul Mărtișorului este legat și de legenda Babei Dochia, de aceea ziua de 1 Martie mai este numită și Mărțișor, Baba Dochia sau Dragobete cap de primăvară. Inspirată dintr-un personaj creștin, legenda spune că Mucenița Evdochia (Dochia), sărbătorită pe 1 Martie, este cea care, în mai multe variante ale poveștii, urcă pe munte prea devreme, primavara, și moare din cauza frigului. Folclorul românesc asociază primele 9 zile ale lunii Martie cu povestea Babei Dochia, iar astfel s-a născut mitul Babelor. Unii cred că Dochia ar fi fost chiar fiica lui Decebal şi a fugit în pădure şi s-a făcut păstoriţă de frică să nu cadă în mâinile romanilor şi ale împăratului Traian.

Oricare-ar fi varianta, după ultima zi a Babei se crede că frigul nu mai are putere, oamenii nu mai au nevoie de foc, își curăță curţile, strâng gunoiul şi îi dau foc, apoi sar peste el ca să se afume şi să fie feriţi de orice spurcăciune, iar femeile afumă şi prin case, cu o cârpă arsă. Și cum s-a sfârşit cu babele, începe și munca la câmp…