Comitet interministerial pentru analiză de risc seismic, în subordinea premierului Ciucă
Șeful Guvernului a anunțat că noul Comitet Comitetul va furniza Executivului liniile directoare şi soluţiile necesare pentru a pregăti cât mai bine atât populaţia, cât şi infrastructura din toate domeniile, în cazul producerii unui seism iar școlile vor fi evaluate în regim de urgență.
Dezastrul produs în Turcia și Siria de cutremurele din 6 februarie, în urma cărrora au murit peste 41.000 de oameni, au fost distruse mii de clădiri și peste 20 de milioane de persoane au nevoie de ajutor, ca urmare a pagubelor seismelor, a alertat și autoritățile din România, mai ales după ce și la noi a avut loc, marți, în Gorj, un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter, urmat de peste 300 de replici până astăzi, potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Potrivit aceluiași institut, zona în care au avut loc aceste cutremure este cunoscută printr-o activitate seismică slab-moderată, cu evenimente cu magnitudine peste 5 foarte rare. Ultimul cutremur estimat cu magnitudinea de 5,2 a fost produs 1943, la adâncimea de 9,9 km, în 1912 a avut loc un cutremur de 4,5 grade, la o adâncime 10 km, în 1916, unul de 3,9 grade, la 10 km adâncime, în 1962, unul de 4 grade, la o adâncime de 16 km, iar în 1963, unul de 4,5 grade, la adâncimea de 10 km.
Vestea rea este că asemenea surprize neplăcute se pot repeta oricând și în alte zone seismice ale țării, așa că specialiștii atrag atenția că este necesar ca populația să fie informată, iar autoritățile să aibă grijă ca normativul pentru costrucții să fie respectat.
În acest context, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a dispus formarea unui „Comitet de lucru interinstituțional” coordonat chiar de el, în care vor fi reprezentate majoritatea ministerelor. Această nouă structură „va funcționa pentru a stabili într-un timp cât mai scurt măsuri coerente și integrate necesare pentru a proteja oamenii și a pregăti autoritățile să răspundă rapid și eficient, inclusiv în cazul producerii unor cutremure”, a declarat premierul.
Totodată, șeful Guvernului a dispus instituțiilor abilitate să verifice dacă firme de construcții din Turcia, prezente în zonele în care au avut loc cutremurele recente, au avut contracte și în România. Totodată, premierul a spus că este nevoie de baze de date cu privire la imobilele publice și private care au nevoie măsuri în ce privește riscul seismic.
Nicoloae Ciucă a subliniat că o importanță deosebită va fi acordată infrastructurii şcolare, iar situația școlilor aflate în evidențele Ministerului Educației cu risc seismic de gradul 1 va fi evaluată în regim de urgență. Ulterior, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației vor fi finanțate toate lucrările de consolidare necesare, a spus premierul Ciucă, menționând că că în momentul de față există 118 de școli care au fost evaluate cu risc seismic I.
Premierul nu a făcut nicio referire la faptul că, potrivit unei legi din 2019, autoritățile erau obligate să înceapă expertizarea tehnică privind încadrarea într-o clasă de risc seismic a clădirilor unităților de învățământ și sanitare, până la 1 ianuarie 2023, iar până la 1 iunie 2024 să se finalizeze acest proces, dar a subliniat că până acum nu au existat „decât abordări de tip reactiv, nefiind transpuse în practică” și că „de-a lungul timpului a fost doar reacția de moment, fără a fi dusă la bun sfârșit”. „De fiecare dată avem această reacție și acel entuziasm că avem impresia că a doua zi începe să se întâmple ceva și că se rezolvă”, a subliniat premierul, explicând astfel decizia de a coordona comitetul care va avea ca sarcină luarea măsurilor necesare prevenirii efectelor și răspunsului la situații de urgență.
La lucrările Comitetului vor lua parte, potrivit ariilor de competență, reprezentanți ai Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de instituție coordonatoare, și vicepremierului Kelemen Hunor; ministerul Transporturilor și Infrastructurii; al Afacerilor Interne; al Cercetării, Inovării și Digitalizării; al Energiei; al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Sănătății; al Educației; al Culturii; al Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Academia Română; Inspectoratul de Stat în Construcții; Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban; Institutul National de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului; Alianța Română a Universităților Tehnice; Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România; Asociația Municipiilor din România; Asociația Orașelor din România; Asociația Comunelor din România, se arată într-un comunicat al Guvernului, dar vor putea fi invitați și experți ai instituțiilor și autorităților publice și private care efectuează activități relevante în domeniu.
Tot astăzi, în deschiderea ședinței de Guvern, secretarul de stat Raed Arafat a anunțat că, începând de luni, pe 30 de posturi de televiziune va fi reluată campania DSU „Nu tremur la cutremur”, prin care se vor transmite către populație, pe „o perioadă mai lungă”, informații despre cum trebuie să reacționeze în cazul unui seism.
Secretarul de stat a mai precizat că a fost reactualizată aplicaţia DSU, relansată în urmă cu aproximativ 20 de zile, iar oamenii au început să o descarce, având astfel la dispoziţie informaţii despre cum trebuie să se pregătească şi cum să acţioneze în cazul unui cutremur. „Recomandarea noastră către populaţie este să le vadă (informaţiile, n.r.) şi să le consulte înainte de cutremur şi nu în timpul cutremurului, ca să ştie exact cum să se pregătească”, este îndemnul transmis de Arafat.
El a adăugat că de-a lungul ultimilor ani s-au organizat și mai multe exerciţii pentru pregătire a instituţiilor, dintre care cel mai important a fost cel din 2018, desfăşurat pe parcursul a cinci zile și în baza căruia a fost modificată legislaţia, fiind simplificat modul de luare a deciziilor. „Urmează să organizăm un exerciţiu în următoarea perioadă, care să testeze concepţia din nou, pe teren, şi să vedem dacă mai este ceva de actualizat”, a mai spus șeful DSU.
Arafat a menţionat că au fost deja accesate fonduri prin programul rescEU pentru un spital de nivel doi, care va fi realizat pe parcursul următorilor doi ani. „De data asta mergem pe concepte de lucru de creştere a capacităţii de intervenţie şi apropiere de populaţie. Există prevăzute partea de stocare şi partea de unităţi de intervenţie în zonele rurale. Aşteptăm să putem să intrăm în partea de realizare a investiţiilor. Plus centrele de pregătire specializate în diferite domenii, care urmează să fie înfiinţate prin proiectele fondurilor europene”, a spus secretarul de stat.
Arafat a mai spus că seismul de marţi, cu o magnitudine de 5,7 grade, a afectat 22 de localităţi din 5 judeţe (Gorj, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi şi Vâlcea), două persoane au suferit „leziuni minore” și au existat cazuri de atacuri de panică, iar „clădirile care au suferit fisuri şi căderi de structuri constructive sunt evaluate de experţii în construcţii pentru a stabili dacă este vreuna dintre ele în pericol şi nu mai poate fi locuită. Până acum nu avem niciun bloc sau o clădire despre care să ni se spună că nu se poate locui mai departe. Efectele au fost minore, însă au fost extinse pe mai multe localităţi”, a afirmat şeful DSU.
