Concluzii la finalul unei noi ediții a Conferinței de Medicină Personalizată
Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Inovație în Medicină, cu ocazia Săptămânii Europene a Biotehnologiei.
Dr. Marius Geanta
România s-a numărat printre cele 16 țări europene care au marcat prin manifestări specifice Săptămâna Europeană a Biotehnologiei, Bucureștiul fiind gazdă în această perioadă a celei de-a patra ediții a Conferinței de Medicină Personalizată. Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Inovaţie în Medicină, în parteneriat cu EuropaBio şi Local American Working Group. Tema principală din acest an a fost inovația în domeniul medical.
În cadrul aceleiași conferințe a avut loc și cea de-a doua ediție a simpozionului cu tema „Valoarea biotehnologiei şi a medicamentelor biologice în sistemul de sănătate din România”. Organizatorii evenimentului au subliniat, în acest context, că medicamentele biologice determină creşterea supravieţuirii şi a calităţii vieţii pacienţilor cu boli cronice precum cancerul, poliartrita reumatoidă, psoriazisul sau astmul bronşic.
În cuvântul de deschidere, medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, a declarat că „dincolo de aspectul metaforic, sloganul manifestărilor din acest – Inovaţia este în genele noastre – an surprinde cu precizie evoluţia în domeniul medical, fie că vorbim despre dezvoltarea terapiilor genice şi a terapiilor celulare de tip CAR-T, deja aprobate în Uniunea Europeană, sau despre dezvoltarea medicinei genomice, a testelor comprehensive genetice care permit un diagnostic de precizie al cancerului. Inovaţiile tehnologice medicale disruptive, precum cele menţionate anterior, au valoare doar dacă pacienţii beneficiază de ele. De aceea, este nevoie de inovaţie şi la nivelul sistemului de sănătate, în modalitatea în care aceste inovaţii sunt evaluate şi compensate”.
Vasile Ciurchea
Printre participanții la conferință s-a numărat și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, care a precizat că instituția pe care o conduce susține implementarea conceptului de medicină personalizată în beneficiul pacienților din România, enumerând și o serie de măsuri care sunt avute în vedere pentru perioada următoare.
Astfel, președintele CNAS a declarat că se are în vedere transformarea contractelor cost-volum, prin intermediul cărora medicamentele inovatoare sunt compensate în sistemul de asigurări de sănătate, în contracte cost-rezultat. „În acest fel, ne asigurăm că pacienţii vor fi trataţi mai bine, primind medicamentul potrivit, la momentul potrivit, dar şi că fondurile CNAS vor fi cheltuite cost-eficient. În acest context, ne arătăm deschiderea ca, în parteneriat cu toţi actorii interesaţi, să identificăm soluţiile cele mai potrivite pentru implementarea testelor genetice pentru diagnosticul de precizie al pacienţilor cu cancer. De asemenea, pentru această categorie de pacienţi, intenţionăm să introducem un pachet dedicat de servicii medicale, cu intenţia de a îmbunătăţi accesul la diagnostic, monitorizare şi tratament”, a mai explicat Vasile Ciurchea.
În cadrul simpozionului dedicat biotehnologiei și medicamentelor biologice, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Dan Octavian Alexandrescu, a precizat că se fac în prezent analize privind actualizarea cadrului legislativ, astfel încât să se permită accesul unui număr cât mai mare de pacienți la astfel de terapii. „În vederea asigurării dezideratului de a garanta accesul unui număr cât mai mare de pacienţi la terapii biologice de ultimă generaţie, Ministerul Sănătăţii a propus analiza situaţiei curente cu posibilitatea actualizării cadrului legislativ în vigoare. Pentru a realiza o analiză comprehensivă în vederea identificării celor mai bune soluţii, la iniţiativa mea, Ministerul Sănătăţii a creat, prin adoptarea unui ordin al ministrului sănătăţii, un cadru inter-instituţional formal, care să reunească factorii decidenţi din instituţiile relevante şi actorii interesaţi din industria farmaceutică, pentru identificarea celor mai bune practici privind implementarea biotehnologiei şi a medicamentelor biologice în sistemul de sănătate din România”, a mai declarat acesta.
Pe marginea aceluiași subiect, președintele Local American Working Group, dr. Attila Feje, a punctat că „noile descoperiri terapeutice ale companiilor de cercetare biofarmaceutice îi ajuta deja pe pacienţi, determinând ulterior cheltuieli mai reduse în sistemul de sănătate şi stimulând creşterea economică printr-o forţă de muncă mai sănătoasă. Prin urmare, având pacientul în centrul sistemului, este realist să vorbim despre investiţia în sănătate şi în medicina personalizată, nu despre o paradigmă învechită care priveşte doar costurile cu sănătatea. Considerăm că este important să abordăm categoria produselor biologice ca un tot unitar, fie ca vorbim despre originale fie despre biosimilare. Prin urmare, politicile de sănătate în domeniu trebuie să asigure accesul fiecărui pacient la tratamentul biologic potrivit, prin decizia medicului specialist, în baza justificării clinice şi a beneficiilor terapeutice pentru fiecare pacient”.
