Indiferența pacienților a diminuat rata de succes a terapiei fără interferon
Deși este vorba de un tratament extrem de scump și de eficient, de care beneficiază gratuit, unii dintre pacienții cu hepatita C nu urmează cu strictețe recomandările medicilor și nu se prezintă la testele periodice.
Marinela Debu
Multă vreme, asociațiile de pacienți au făcut demersuri susținute pe lângă autorități pentru a urgenta introducerea tratamentului fără interferon destinat pacienților cu hepatita C, ajungându-se chiar și la acțiuni în instanță, în urma cărora unii dintre aceștia și-au obținut dreptul de a beneficia gratuit de această terapie inovativă.
Între timp, lucrurile au intrat pe făgașul normal, iar tratamentul fără interferon este accesibil majorității pacienților, oferind șanse de vindecare în proporție de 99%. România se numără printre primele țări în care această terapie extrem de costisitoare financiar a fost introdusă și este oferită gratuit asiguraților, însă acum, când accesul la tratament le este garantat, unii dintre pacienți dau dovadă de indiferență, atât față de propria sănătate cât și față de cheltuielile mari pe care autoritățile le fac pentru ca ei să beneficieze de această terapie inovativă care le garantează vindecarea de o boală cu potențial letal. Astfel, odată incluși în program, mulți dintre pacienți nu urmează tratamentul cu strictețe, nu respectă recomandările medicilor și nu se prezintă la testele periodice recomandate pentru a verifica răspunsul la tratament.
O spune chiar Marinela Debu, președintele asociației care reprezintă interesele pacienților cu afecțiuni hepatice, aceasta precizând că din cauza celor care nu respectă tratamentul, rata de succes la nivel național a terapiei fără interferon a scăzut anul acesta de la 99% la 96,5%. „Vreau să fac un apel către pacienţii care au şansa de a intra în acest program: este esenţial să aveţi o atitudine pozitivă şi să treceţi prin toţi paşii necesari! În relaţia medic – pacient, pentru a avea reuşită în tratarea unei boli precum hepatita C, bolnavii trebuie să accepte faptul că, pe lângă drepturi, există şi obligaţii. În cazul specific al programului fără interferon, pacienţii trebuie să urmeze cu rigurozitate tratamentul prescris de medicul curant, să efectueze la timp testele recomandate pentru a exista acurateţe în ceea ce priveşte răspunsul la tratament”, a declarat președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
Dr. Adrian Streinu Cercel
În același timp, reprezentanții Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate spun că, până la finele lunii trecute, începând cu data de 1 septembrie 2018, în programul de tratament fără interferon pentru hepatita C au intrat peste 14.000 de pacienți. La început, lucrurile s-au mișcat mai greu, fiind admiși doar pacienții cu fibroză în stadiu avansat, însă pe parcurs programul a devenit accesibil și pacienților aflați în stadii mai puțin avansate ale bolii.
În cadrul unei conferințe pe această temă, organizată de APAH-RO, Roxana Radu, reprezentanta CNAS la acest eveniment, a anunțat că, odată cu intrarea în vigoare a noului contract cost-volum-rezultat, în program vor fi incluși și pacienții cu gradul de fibroză F0, aflați în cel mai incipient stadiu al bolii. Totodată, în cadrul noului contract, vor primi același tratament și copiii și adolescenții cu vârste între 12 și 18 ani, care nu au răspuns tratamentelor antivirale cu acțiune directă.
Mai rămâne problema accesului la acest tratament pentru pacienții neasigurați, problemă care, în opinia managerului Institutului Național de Boli infecțioase Matei Balș, dr. Adrian Streinu Cercel, ar putea fi soluționată printr-un ordin al ministrului Sănătății, remis la începutul noului contract cost-volum-rezultat. „În programul cadru, doamna ministru a menţionat faptul că se caută o variantă pentru cei neasiguraţi şi eu am convingerea că domnia sa, până la începerea noului contract, va găsi modalitatea în care şi cei neasiguraţi să fie trataţi. Ceea ce oferă sistemul de sănătate din România nu oferă nici Franţa, nici Germania, nici Belgia, nici Marea Britanie, nici SUA. Aşa cum e sistemul acesta prăpădit, accesul la servicii de top e pentru toată lumea, în acest program de hepatită nu au fost primite VIP-urile, a fost primit omul de pe stradă, omul cu nevoi, ceea ce demonstrează că e un program care a încercat să acopere pe toată lumea” a declarat acesta, insistând asupra necesității urmării cu strictețe a tratamentului de către toți pacienții.
Conferința a fost organizată în preambul la Ziua Mondială a Luptei Împotriva Hepatitelor, eveniment care va fi marcat pe 28 iulie. APAH-RO a organizat multe acţiuni care au avut ca obiective creşterea gradului de conştientizare privind virusurile hepatitice în rândul societăţii, creşterea numărului celor care se testează şi promovarea unui stil de viaţă echilibrat şi a respectării tratamentului în cazul celor care sunt diagnosticaţi cu o afecţiune cronică.
O astfel de acțiune se desfășoară în perioada 15-26 iulie, în parteneriat cu Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, constând în efectuarea de testări pentru depistarea tuberculozei şi a hepatitelor B şi C, în mai multe zone cu probleme socio-economice din Bucureşti. Marinela Debu spune că astfel de acțiuni de testare în zonele defavorizate sunt extrem de importante pentru atingerea obiectivului asumat de România, privind eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030, la fel ca și demararea unui program de tratament pentru neasigurați.
Un studiu comandat de APAH-RO la finele anului trecut releva că 90% dintre români sunt conștienți de gravitatea hepatitei C, dar dovedesc o inconștiență pe măsură atunci când vine vorba să se testeze pentru a depista prezența bolii. Astfel, deși majoritatea sunt bine informați în ceea ce privește riscurile referitoare la infecția cu virusul hepatitei C, 70% dintre români recunosc că nu s-au testat niciodată pentru depistarea acestei boli. Doar 6% dintre participanții la sondaj au declarat că și-au făcut o astfel de testare în ultimul an, restul precizând ca s-au testat la un moment dat.
