Consumul de antibiotice se menține la un nivel ridicat în România
Datele indică o ușoară tendință de scădere față de anul 2015 – 2016, însă cifrele sunt în continuare îngrijorătoare.
Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice a fost marcată ieri și în România, iar cu această ocazie, problema consumului excesiv de medicamente din această categorie a fost pusă din nou pe tapet. Nici nu se putea altfel, în contextul în care aceasta este principala cauză a creșterii rezistenței bacteriene la antibiotice și a infecțiilor nosocomiale provocate de aceste bacterii. În acest context, Societatea Română de Microbiologie (SRM) a readus în atenția publică datele unui raport publicat recent de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, cu privire la situația consumului de antibiotice în țările europene și la incidența infecțiilor nosocomiale. Specialiștii SRM fac referire în mod special la situația din România, prezentată în respectivul raport, precizând că, deși se constată o ușoară tendință descendentă față de anii precedenți, consumul de antibiotice în țara noastră se menține încă la un nivel ridicat. Astfel, în medicina umană, în anul 2017 s-a înregistrat o scădere cu 12% a consumului de antibiotice, față de anul 2015, dar s-a menținut la un nivel crescut consumul antibioticelor de rezervă și al celor cu risc sporit de selectare a bacteriilor rezistente, în special în mediul spitalicesc, fapt ce favorizează apariția infecțiilor nosocomiale.
Raportul forului european, citat de specialiștii SRM, mai precizează că, în spitalele românești încă se prescriu în mod exagerat antibiotice. Astfel, 43% dintre pacienții internați primesc într-o anumită zi antibiotice, iar în peste 80% din cazuri, în cadrul profilaxiei preoperatorii cu durata de peste 24 de ore, pacienții primesc antibiotice. Studiul mai arată că 5,9% din totalul pacienților internați au prezentat infecţii asociate asistenţei medicale din spitalele românești, cifra fiind apropiată de valorile înregistrate în celelalte spitale din țările membre UE. Raportarea de rutină este însă de doar 0,53% din pacienţii externaţi, ceea ce înseamnă că multe cazuri de infecții nosocomiale nu sunt, în continuare, raportate.
În anul 2015, România ocupa locul al treilea în Europa în ceea ce privește impactul infecțiilor produse de bacteriile rezistente la antibiotice, în anul respectiv fiind înregistrate 1.740 de decese cauzate de aceste infecții. Totodată, raportul forului european arată că starea de sănătate a celor care supraviețuiesc acestor infecții este afectată pe termen îndelungat.
Situația este una la fel de problematică la nivelul Uniunii Europene și în toată lumea. Boli infecțioase care puteau fi vindecate, devin acum dificil sau imposibil de tratat și se răspândesc pe tot globul. În Europa, 9 milioane de persoane contractează anual infecţii în spitale şi centre de îngrijire, iar circa 33.000 de pacienți mor anual din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice.
În cadrul unui seminar organizat de Societatea Română de Microbiologie, în parteneriat cu Biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și Institutul Matei Balș, pentru a marca Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice și Săptămâna Mondială de Conștientizare asupra Antibioticelor (12-18 noiembrie), dr. Alexandru Rafila, președintele SRM, a precizat că, în fiecare zi, circa unul din cincisprezece pacienţi din spitalele din Europa şi una din douăzeci şi şase de persoane aflate în centre de îngrijire au cel puţin o infecţie asociată îngrijirilor medicale, iar bacteriile multidrog rezistente provoacă numeroase dintre aceste infecţii.
„Utilizarea excesivă a antibioticelor contribuie semnificativ apariția bacteriilor multidrog rezistente, și de aceea se impune prescrierea si administrarea cu maximă responsabilitate a acestor medicamente. În unităţile de îngrijire pe termen lung, substanţele antimicrobiene sunt uneori administrate pentru prevenirea infecţiilor, cum ar fi infecţii ale tractului urinar, însă nu există dovezi privind eficacitatea acestei practici când este aplicată pe scară largă pacienţilor vârstnici”, a mai declarat dr. Alexandru Rafila.
În cadrul conferinței s-a subliniat că, în 2016, la nivel global, 490.000 de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză multidrog rezistentă și se estimează că din cauza infecțiilor produse de bacteriile multidrog rezistente 700.000 de persoane mor anual. Pacienții cu infecții cauzate de bacterii rezistene au risc crescut de rezultate clinice grave și de deces, iar în același timp consumă mai multe resurse medicale în comparație cu pacienții infectați cu tulpini nerezistente ale aceleași bacterii.
Klebsiella pneumoniae, de exemplu, o enterobacterie care poate genera infecții grave, este una dintre cauzele majore de infecții asociate asistentei medicale, cum ar fi pneumonia, septicemia, mai ales în secții de terapie intensivă și nou-născuți.
În România, în 2016, situația privind rezistența bacteriilor izolate din infectii invazive era:
– Klebsiella pneumoniae –rezistent la carbapeneme –35,9%, locul 3 în UE;
– Pseudomonas aeruginosa -rezistent la carbapeneme –52%, locul 1 în UE;
– Streptococcus pneumoniae -rezistent la eritromicină –39%, locul 3 în UE, și rezistent la penicilină –41,4%, locul 1 în UE;
– Staphylococcus aureus, cel mai mare procent din UE de tulpini MRSA (rezistente la meticilină) -50,5%, locul 1 în UE.
Tocmai de aceea, rezistența la antimicrobiene devine din ce în ce mai mult o amenințare serioasă la adresa sănătății publice globale și necesită intervenții la nivel politic, profesional și social. „Intervențiile individuale și izolate au un impact limitat, astfel că este nevoie de acțiuni coordonate la nivel național și regional care să reducă la minimum apariția și răspândirea rezistenței la antimicrobiene”, susțin specialiștii.
