Bacteriile rezistente la antibiotice ucid, anual 33.000 de oameni în Europa. România deține recordul

Guvernul a aprobat, vineri, o hotărâre prin care se va înființa un Comitet Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene ce are ca scop elaborarea şi monitorizarea activităţii de aplicare a strategiei naţionale privind utilizarea prudentă a antibioticelor la oameni și animale.

Alexandru Gabriel, tânărul de 28 de ani din Piatra Neamț care a suferit arsuri pe 70% din suprafața corpului a decedat, joi, chiar de ziua lui. Fusese transferat la Grand Hôpital de Charleroi, Belgia, dar abia după 24 de ore de la explozie. Între timp a trecut prin două spitale și a fost operat în clinica de chirurgie plastică de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi, iar în Belgia a ajuns nu doar cu arsuri, ci și infectat cu două bacterii periculoase, Acinetobacter și Klebsiella. În Belgia, Alexandru a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale, o echipă condusă de medicul român Ciprian Isacu făcând tot ce a fost omenește posibil pentru a-l salva. Organismul lui a cedat însă, după o săptămână de chin. Dr. Isacu și-a manifestat indignarea față de felul în care statul român și medicii din țară tratează pacienții cu arsuri grave. „Nu a fost o intervenţie chirurgicală completă, îmi asum tot ce spun. Au excizat o parte din pielea arsă, dar nu complet. Nu vreau să dau în colegi, dar sunt cărţi, dacă nu ştii, de acord, ne uităm că şi eu mă uit. A ajuns într-o stare mediocră şi după aceea ne-am ocupat de el. (…) Am făcut tot ce se putea omenește, nu mai vreau să zic de infecții și alte probleme de transfer. Azi era ziua lui… Are vârsta fetei mele. Un copil nu trebuie să plece înaintea părinților…”, a spus dr. Isacu, după ce inima lui Gabriel s-a oprit, chiar în timp ce în țară mai mulți răniți de la Colectiv discutau cu ministrul Sănătății, Sorina Pintea, noile proceduri de care România are nevoie pentru tratarea marilor arși.

Din păcate, la trei ani după tragedia de la Colectiv, România nu are încă un centru performant pentru a trata marii arși, funcțional. Chiar ministrul Pintea a recunoascut că în România nu se pot trata pacienți cu arsuri mai mari de 50% din suprafața corpului, iar pentru a „repara” oarecum acest neajuns promite că Ministerul Sănătății va încheia protocoale cu mai multe unități medicale specializate în tratarea marilor arși din Europa, astfel încât, la nevoie, transferul pacientului să poată fi făcut imediat, iar procedurile borocratice să fie rezolvate ulterior. România are 11 paturi pentru tratarea marilor arși, dar nici acestea nu corespund normelor europene de îngrijire în astfel de situații, astfel că nu pot fi evitate infecțiile intraspitalicești, care de multe ori sunt fatale pentru acești pacienți.

Pacienții cu arsuri nu sunt însă singurele victime ale infecțiilor cu care pacienții romîni se aleg în spitale, iar asta se întâmplă mai ales în spitalele publice în care investițiile lasă de dorit și nici personalul medical nu este suficient de responsabilizat, dar și în cele private. România este una dintre țările europene în care sunt raportate cele mai puține infecții intraspitalicești, deși numărul victimelor unor astfel de bacterii și numărul celor care mor din această cauză este dintre cele mai mari din Europa. Medicii români spun însă că oricât ar fi ei de responsabili, actualele structuri ale spitalelor nu asigură standardele corespunzătoare, pentru că pe lângă lipsa unor investiții majore în sistemul public de sănătate, nu pot fi asigurate circuitele, absolut necesare pentru evitarea infecțiilor intraspitalicești.

În acest context, Ministerul Sănătății a decis că este necesar să se monitorizeze mai atent și consumul de antibiotice și rezistența microbiană și a elaborat un proiect de hotărâre prin care a înființat un Comitet Naţional pentru Limitarea Rezistenţei la Antimicrobiene (CNLRA), care a fost aprobat ieri, de guvern. Potrivit unui comunicat de presă al MS, colaborarea între domeniile sănătăţii umane, veterinare şi creşterea animalelor va fi realizată în cadrul acestui comitet interministerial, care va avea responsabilitatea elaborării şi actualizării strategiei naţionale şi a planului naţional de acţiune pentru combaterea rezistenţei la antibiotice. Acest  comitet va genera măsuri şi recomandări pentru prevenirea extinderii rezistenţei microorganismelor la antimicrobiene, prin utilizarea raţională a antibioticelor în scopul limitării transmiterii germenilor multirezistenţi la antibiotice, optimizarea utilizării antibioticelor în medicina umană şi în medicina veterinară, utilizând şi datele locale/naţionale privind rezistenţa microbiană, diseminarea informaţiilor privind apariţia variaţiilor în rezistenţa antimicrobiană notificate de către clinicile şi laboratoarele de microbiologie de referinţă prin aplicarea recomandărilor ghidurilor terapeutice şi emiterea unor recomandări instituţiilor de profil privind tematica necesară pentru formarea personalului medical din domeniul uman şi veterinar privind utilizarea judicioasă a antibioticelor, testarea rezistenţei la antibiotice şi raportarea rezistenţei la antibiotice şi comunicarea în domeniul rezistenţei microorganismelor la antimicrobiene, transmite MS.

Ministrul Sorina Pintea recunoaște că, deși „rezistenţa microbiană la antibiotice este o preocupare la nivelul statelor europene şi chiar mondial. În România, până acum, au fost parcurşi foarte puţini paşi către controlul rezistenţei microbiene. Trebuie să identificăm cauzele care generează fenomenul antibiorezistenţei şi obstacolele pe care trebuie să le depăşim printr-un program de acţiune naţional destinat combaterii fenomenului”, a precizat ministrul, menționând că între preocupările CNLRA va fi informarea publicului larg despre utilizarea judicioasă a antibioticelor şi riscurile legate de utilizarea necorespunzătoare a acestora, orientarea cercetării medicale spre rezolvarea problemelor de sănătate publică aferente rezistenţei la antimicrobiene şi încurajarea cooperării internaţionale în domeniul rezistenţei la antimicrobiene.

Acest comitet va fi coordonat de Ministerul Sănătăţii şi va fi format din format din reprezentanţi ai ministerelor Sănătăţii, Apărării Naţionale, Agriculturii, Mediului, Apelor şi Pădurilor, Muncii, Educaţiei, Cercetării şi Inovării, ai CNAS, Autorității Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Institutului „Cantacuzino”, Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, ANSVSA, ANMDM. Reprezentanţi ai colegiilor Medicilor, Farmaciştilor, Medicilor Veterinari, Medicilor Dentişti și ai altor organizaţii profesionale medicale umane şi veterinare, reprezentanţi ai ONG-urilor şi asociaţiilor de pacienţi vor putea participa la întâlnirile CNLRA, cu statut de invitat.

Un raport prezentat la începutul acestei săptămâni relevă faptul că infecţiile provocate de bacteriile rezistente la antibiotice ucid, anual, circa 33.000 de persoane în Europa, iar povara acestor afecţiuni este comparabilă cu cea provocată de totalitatea cazurilor de gripă, tuberculoză şi HIV combinate. Potrivit analizei realizate de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, impactul infecţiilor rezistente la tratament s-a amplificat din 2007, cu creşteri îngrijorătoare în cazul bacteriilor rezistente la cele mai puternice antibiotice, inclusiv la o clasă de medicamente denumită carbapeneme.

Experții în sănătate spun că situaţia este îngrijorătoare deoarece aceste antibiotice sunt cele mai noi versiuni de tratament disponibile, iar când acestea nu mai sunt eficace, infecţiile devin extrem de dificil de tratat, chiar imposibil, în multe cazuri. În prezent, se estimează că circa 70% dinte bacteriile care produc infecţii manifestă deja rezistenţă la cel puţin un antibiotic folosit în mod obişnuit în tratamentul acestora.

Studiul se axează pe cinci tipuri de infecţii provocate de bacteriile rezistente la tratamentul cu antibiotice din Uniunea Europeană şi în Spaţiul Economic European. Cercetarea a ajuns la concluzia că circa 75% din povara bolilor provocate de superbacterii are legătură cu infecţiile contractate în spitale şi centre de sănătate, cunoscute sub denumirea de infecţii nosocomiale. Specialiștii spun că strategiile de prevenţie şi control în cazul bacteriilor rezistente la antibiotice necesită acţiuni coordonate la nivelul UE şi la nivel global, iar pentru că există o variaţie a numărului cazurilor şi tipului de bacterii rezistente la antibiotice care produc infecţii în diferite ţări, măsurile de prevenţie şi control trebuie să fie adaptate situaţiilor naţionale.