Cultivat cu pretul sanatatii, dar te scapa de 99 de boli

11 iulie 2013 | 0 comentarii |

Se planteaza cu mainile inghetate, la inceput de martie. Se pliveste in genunchi si se recolteaza tot in genunchi sau aplecat. E un brand al Buzaului, bulversat de importul dinspre Spania.

 

carnati plescoi si usturoiLa o masa autentica buzoiana trebuie sa servesti carnati de Plescoi, cascaval de Penteleu, un pahar de Tamaioasa Romaneasca si neaparat un mujdei sanatos de Ramnicelu.

Fiecare are aportul sau la pastrarea sanatatii sau la vindecarea unor boli, insa de departe cel mai bun medicament natural este usturoiul, despre care  batranii spun ca astfel graieste: nu ma spala, nu ma sara, din 99 de boli eu te-oi scapa!.

Cel de Ramnicelu are o poveste frumoasa, care incepe de la pamantul in care rodeste acesta si se termina in farfuria consumatorului iubitor de usturoi.

Desi exista in mod clar zvonuri cum ca la Ramnicelu nu ar mai exista soiul romanesc iute, aromat, crocant si nu foarte mare, in camp, la producatorii adevarati din Ramnicelu, usturoiul traditional isi pleaca deja tulpina, iar frunza prinde culoarea lamaii, semn ca la data aceasta incepe sa fie gata de recoltare.

Si asa si este.

 

Viceprimarul Ion Alecu

Viceprimarul Ion Alecu

Ion Alecu, viceprimarul din Ramnicelu, scoate cu incredere trei bulbi de usturoi din solul manos si incepe explicatiile. Tineri mai sunt putini, suprafetele plantate se micsoreaza de la an la an, dar fiecare familie are cam 50 de ari cu usturoi. Oamenii vor sa si castige un ban. Cultivarea usturoiului incepe prin martie, la inceput. Daca intram mai tarziu, nu mai avem acelasi rezultat. Se planteaza bulbi de usturoi, de fapt cateii dintr-un bulb. Cel mai mare usturoi se alege toamna si se pastreaza uscat bine, pentru semanat in primavara. Cam 1000 de kg la ha se pastreaza. Oamenii il valorifica prin intermediari, nu direct.

Dupa plantare se fac lucrarile de intretinere. Au aparut ierbicide pentru usturoi, dar oamenii tot manual lucreaza. Se pliveste si se sapa cu o sapaliga. Cineva experimenteaza la noi cultivarea usturoiului in mod mecanic. Dar nu sunt rezultate ca atunci cand munceste omul randul cu usturoi.

 

Intermediarii sunt cei care profita

Intermediarii sunt cei care profita

Pe langa tarlauala cu usturoi de la marginea satului, trec inca de la primele ore satenii, la munca. Mergem sa scoatem ceaclamaua, ceapa de samanta, dar la noi baza e usturoiul. Nu ne convine sa ne ducem la piata. Impozite si timp pierdut. La fata locului, adica acasa, vine intermediarul, caruia ii dam la 5 sau 6 lei kg. Depinde de marfa. Anul acesta e bun usturoiul, dar sa vedem cum e cu ploaia, ca daca ne mai da… se strica usturoiul in camp.

Oamenii din Ramnicelu, rar se duc ei insisi sa vanda in piata. Exista la noi, spune Ion Alecu, chiar el cultivator de usturoi, intermediarii romi. Ei s-au nascut cu menirea aceasta, ei vand usturoiul nostru. Pamantul de la Ramnicelu spune ca potasiul din sol face roditor pamantul de aici, pentru usturoi. Au incercat si satenii din Ghergheasa si Scutelnici, dar nu se face la fel de bine.

Randurile cu usturoi par asezate la linie, cu o masina speciala, insa traditia i-a invatat in timp pe oameni sa lucreze perfect pamantul. Bunicii bunicilor din Ramnicelu cultivau si ei usturoi. Nu lucrau partial mecanizat, ei sapau si pamantul primavara, pentru pregatirea randurilor. Acum sunt frezele si i-a mai usurat pe oameni.

 

Ggheorghe Mihalcea si Ion Alecu

Ggheorghe Mihalcea si Ion Alecu

Intre om si freza a fost calul cu prasitoarea, insa in fiecare perioada istorica a existat omul care a scos iarba dintre tulpini, in genunchi. O cultura obtinuta cu pretul sanatatii.

Oamenii din Ramnicelu incep sa se adune pe campurile imense cu usturoi. E abia opt dimineata si soarele deja sta cu un ochi mare deschis asupra lor. E timpul sa scoata ultima iarba, pentru ca intr-o saptamana, maxim doua, sa fie scos usturoiul. Aceiasi negustri romi, prin anumite relatii pe care si le-au facut, importa tiruri intregi cu usturoi din Spania. Acela e mult mai mare, e probabil ajutat cu ingrasaminte si stimulenti de crestere. Aici, noi nu dam cu nimic, doar solul si natura ajuta usturoiul nostru. Noi nu avem cum sa-i ajutam pe producatori. Piata e libera, noi nu putem interveni pe filiera cu Spania. Oamenii nu mai vor usturoi de Spania, ci usturi de-al nostru. De la tarla, al nostru costa 5 lei, la valorificare este 8-9 lei, continua explicatia viceprimarul Ion Alecu.

La un ha cu usturoi, in acest an, producatorii vor obtine cam 10 tone de iute romanesc, apreciaza Alecu. Cine l-a infiintat la timp, bine a facut, mai spune el.

 

Viorica MihalceaLa cateva tarlale distanta, doi soti si-au asezat genunchii pe pamant si muncesc. Sotii Mihalcea, Gheorghe si Viorica. Traiesc jumatate de an cu banii de pe usturoi. Ne amagim de la un an la atul. Nu e mare castigul nostru. In anii anteriori aveam si 6000 de metri patrati cu usturoi. E cautat usturoiul de Ramnicelu, dar oamenii nu mai fac diferenta intre al nostru si cel strain. Al nostru este ecologic, pentru ca nu folosim nimic pentru ca el sa creasca. Noi nu-l vindem acum. Intr-o saptamana sau doua il scoatem, il mai lasam pe camp sa-l ia soarele si vantul…  Se fac aici colibe si dorm in camp barbatii. Stau sa-l pazeasca. La inceput de septembrie, dupa ce il facem legaturi, il bagam in magazii. Musai sa nu-l ploua. Abia de atunci ne gandim sa-l vindem. Spor la treaba sa avem!

Scutur noroiul adunat pe incaltaminte si ies spre partea de nord, dupa cum cred eu, a satului Ramnicelu. Sper sa nu dau tot peste usturoi, dar degeaba. Campuri intregi cu usturoi, batrani care isi sufleca manecile si ingenuncheaza in fata sanatatii lor si, in acelasi timp, a chinului.

 

Batrana Dorina

Batrana Dorina

Dorina, o batrana cu fusta maro, dar imbacsita de praful din partea aceasta de Baragan, si-a tras marginea carpei pe sub genunchi, capul ii sta aplecat spre tarana, iar mana dreapta coordoneaza automat un instrument parca, din fier forjat. Rajus ii spunem. Uite asa muncim noi taranii, uite asa, in genunchi, si nu ne alegem cu nimic. Ii facem domni pe romii care ne cumpara munca. Dar acum ne omoara cu Spania. Aduc, doamna, cu tirul. Uite-asa trec toata ziua! – si face un semn de du-te vino cu mana, femeia. Noi unde sa ne mai ducem? – se intreaba batrana, desi stie ca nu are de unde sa primeasca raspuns.

Sta cu o mana in sold si cu alta strange cu putere trei plante de usturoi. Imi analizeaza expresia fetei si apoi imi spune raspicat: Stiti ce, mai doamna, calculati si dumneavoastra daca noi obtinem ceva. Ramanem cu munca doar. Primaria vine si ne cere bani de taxe si impozite, dar sa ne faca si noua o piata a uitat! Ne-a promis in alegeri, dar acum e dat uitarii totul. Iar treaba cu Spania eu nu pot sa o inteleg. De ce ii lasa domnule sa aduca aici usturoi din ala, crescut fortat din Spania?

 

usturoiAu dreptate taranii producatori. In tot ce spun. Ion Alecu se arata insa neputincios in fata importurilor. Strange umerii sub gat si trei fire de usturoi smulse din tarlaua unui taran si spera ca afacerea sa se termine.

Recunoaste insa ca usturoiul este un antibiotic excelent.

De fapt, usturoiul este cel mai puternic antibiotic din lume. Despre puterile sale tamaduitoare consemneaza si Biblia. Vindecarea ciumei buboice.

Usturoiul este un agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine. Este absolut sigur, toti medicii o confirma. Nu are efecte secundare negative si nu impune dozaj. Tensiunea se reduce treptat, nu dintr-o data, ca sa socheze organismul. In plus, nu altereaza efectul altor medicamente. Mai alunga ametelile, tiuiturile din urechi, durerile din piept.

Exista si tablete din usturoi, care nu au mirosul caracteristic.

Usturoiul, cresonul si patrunjelul sunt cele mai bune medicamente impotriva diabetului zaharat. Cercetatori din toata lumea confirma asta.

usturoi gripa si racealaEl detoxifiaza bacteriile putrefactive din intestine, ajutand astfel ficatul sa se odihneasca.

Daca un om nu poate tolera in alimentatie usturoiul, spun medicii, atunci are bolnav fie stomacul, fie ficatul.

Calmeaza digestia, vindeca cistita, arsurile si durerile de urechi, „problemele femeilor”, racelile si durerile de gat, spasmele la colon, nevralgia, artrita, piciorul atletului si reumatismul.

Salut un domn doctor pensionar din orasul Buzau, care m-a invatat ca reumatismului ii e cel mai tare frica de usturoi. Ca sa-l linseze defintiv, doctorul fiind si supraponderal, a inceput sa manance zilnic un catel de usturoi. Acum e  bine sanatos si dovada vie ca usturoiul romanesc, cel de Ramnicelu, merita  si laurii si sprijinul cumparatorului!


Adaugati un comentariu


 

*