Deficitul de valută și „gaura” din buget țin leul sub presiune

Tensiunea de la nivel guvernamental provocată de gaura de 20 miliarde lei din bugetul țării, creată de estimările mult prea optimiste ale Trezoreriei în privința încasărilor, dar și adâncirea deficitului de cont curent, „balaurul cu care România trebuie să se lupte” cum îl caracteriza Cristian Popa, membru în CA al BNR, sunt principalii factori care obligă BNR să urmărească cu mare atenție evoluția cursului de schimb.

Stabilitatea cursului euro/leu a fost cea care a menținut ridicat interesul străinilor pentru titlurile de stat locale. Acestea au generat intrări de capitaluri, ce s-au ridicat la peste 23% din plasamentele totale făcute în ianuarie în obligațiuni românești, ceea ce a împins recent euro spre 4,8 lei. Eventualele ieșiri din piața locală, provocate de inflație și dereglaje bugetare, vor pune însă, instantaneu, presiune pe curs.

O gură de oxigen pentru banca centrală vine din partea investițiilor străine directe care s-au cifrat în primele două luni din acest an la 2 miliarde de euro.

Presiunea pe cursul de schimb s-a făcut resimțită săptămâna trecută, când euro a urcat de la 4,9315 la 4,9432 lei, înainte de minivacanța de Paște. Vinerea trecută și lunea aceasta, cotațiile externe fluctuau în culoarul 4,931 – 4,945 lei, semn că moneda unică este pregătită să treacă, în orice moment, de pragul de 4,95 lei și să îndrepte spre cel de 5 lei.

Săptămâna trecută, dobânzile interbancare cu scadența la 6, respectiv la 12 luni au cunoscut scăderi zilnice.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,03 la 7,02%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a scăzut de la 7,38 la 7,36%.

Ministerul de Finanțe continuă să se împrumute în ritm alert, iar joia trecută a atras 500 milioane lei, cu o dobândă de 6,51%/an, în urma unei licitaţii de certificate de trezorerie cu scadența în 2024.

Publicarea minutei ultimei ședințe a Rezervei federale americane (Beige Book) a atras atenția investitorilor prin menționarea turbulențelor din sectorul bancar ce ar putea determina apariția recesiunii în economia americană. Aceasta a provocat aprecierea monedei unice la 1,1076 dolari, maxim care a fost atins acum un an.

Luni, marcările de profit au împins euro la 1,0962 – 1,10 dolari.

Moneda elvețiană și-a reluat rolul de „refugiu” și s-a apreciat până la 0.981 franci/euro, iar cursul ei a urcat săptămâna trecută de la 4,9891 la 5,0371 lei.

Media lirei sterline a fluctuat în culoarul 5,6089 – 5,6213 lei, iar cea de joi a fost stabilită la 5,6115 lei.

Pericolele care planează asupra economiei mondiale și a sistemului bancar internațional, au înmulțit plasamentele în aur. Valoarea unciei a crescut vineri la 2.046 dolari/uncie, maxim al ultimilor doi ani, dar a scăzut luni la 2.004 – 2.014 dolari, evoluție care pregătește atingerea de către gramul de aur a unui nou maxim istoric. Precedentul, de 293,9846 lei a fost înregistrat în martie trecut.

Actualizarea la care a fost supusă criptomoneda Ethereum, a eliberat în piața specializată o valoare de circa 34 miliarde de dolari. Aceasta a stimulat tranzacțiile, iar ether a urcat la aproape 2.120 dolari.

Bitcoin, a atins vineri pragul de 31.000 dolari dar a alunecat luni 29.816 – 30.325 dolari.