Doarul Electronic de Sănătate va putea fi în sfârșit accesat
După nouă ani de tergiversări, discuţii, amânări şi o mulţime de bani cheltuiţi, președintele CNAS promite că dosarul electronic de sănătate va putea fi accesat la începutul lunii noiembrie.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spune că, după 7 ani de când ni se tot promite punerea la punct a Dosarului Electronic de Sănătate (DES), conceput inițial pentru medicina primară și spitale și dezvoltat ulterior pe întreg lanțul de servicii medicale va fi, în sfârșit, funcțional, începând cu luna noiembrie a acestui an. Potrivit șefului CNAS, acum se lucrează încă la anonimizarea datelor.
La 7 ani de când a început implementarea dosarului electronic de sănătate, acesta încă nu funcţionează nici măcar la nivelul medicinei primare. În ianuarie 2020, CNAS a semnat un Contract de finanțare în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă (POCA), pentru dezvoltarea și implementarea unui „Sistem integrat de management în sistemul de asigurări sociale de sănătate”, prin care ar fi trebuit să se asigure o mai bună funcționare a Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Tot cu bani europeni urma să aibă loc extinderea Dosarului Electonic de Sănătate „pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii paraclinice, ambulatoriu de specialitate pentru specialitățile clinice, de recuperare, îngrijiri la domiciliu, paliative, stomatologice, dispozitive medicale și consultații de urgență la domiciliu”.
Adrian Gheorghe
Adrian Gheorghe, şeful CNAS, spune că acum „se implementează, la nivel tehnic, procedura prin care, pe de o parte orice cetăţean îşi poate anonimiza datele – ele rămân dar nu vor putea fi legate de persoana respectivă – respectiv procedura de ieşire din anonimizare”, după ce, în urmă cu doi ani, Curtea Constituţională a decis că implementarea iniţială încalcă regulile GDPR.
În 2018, Curtea Constituţională a precizat că documentul virtual nu respectă regulile GDPR, întrucât datele medicale personale cu caracter medical ale pacientului, nu puteau fi protejate, ceea ce poate produce efecte negative de o amploare deosebită în privinţa vieţii private a persoanei, iar reglementarea dosarului electronic de sănătate apare astfel ca fiind o intruziune a statului în viaţa intimă, familială şi privată a persoanei. CCR cerea ca prelucrarea datelor cu caracter medical să fie astfel reglementată încât să asigure confidenţialitatea acestora. Mai mult, legea trebuie să prevadă, în mod expres, atât natura răspunderii, cât şi sancţiunile aplicabile persoanelor implicate în gestionarea dosarului electronic de sănătate, în cazul încălcării obligaţiilor şi garanţiilor ce urmează a fi reglementate prin lege.
Chiar un raport al Minsterului Sănătăţii arăta, în urmă cu 2 ani, că nu există serviciu de mentență pentru DES, iar securitatea platformei nu poate fi asigurată.
Dosarul electronic de sănătate conţine toate informațiile medicale ale unei persoane, cum ar fi grupa de sânge şi rh-ul, alergiile, bolile cronice etc. Sunt cuprinse inclusiv internările şi ultimele prescripţii pe numele pacientului. S-a dorit implemetarea lui pentru a se scăpa de toată maculatura cuprinsă într un dosar fizic.
Modificările tehnice care se fac acum vor permite şi vizualizarea cu uşurinţă a acestor informaţii.
Șeful CNAS dă asigurări că „datele medicale vor rămâne la nivel de statistică în ansamblul sitemului, însă nu vor mai putea fi accesate la nivel individual. Sunt foarte multe filtre, așa încât cine doreşte să anonimizeze să înţeleagă ce se întâmplă”.
Despre dosarul electronic de sănătate se vorbeşte din 2012, iar în noimbrie 2016 a devenit obligatoriu.
În prezent sunt peste 13 milioane de dosare medicale virtuale. Proiectul a costat 81,7 milioane lei, iar banii au venit din fonduri europene.
