Dr. Alexandra Sava: Ficatul gras non-alcoolic, o boală care netratată duce la complicații grave

Nu sunt cunoscute cu exactitate cauzele care duc la apariția steatozei hepatice non-alcoolice, dar studiile indică o legătură clară între obezitate, diabet, tensiune arterială, fumat și apariția acestei afecțiuni, una din cele mai frecvente cauze de afectare hepatică în România.

Ficatul este unul dintre cele mai solicitate organe ale corpului uman, responsabil pentru aproximativ 500 de funcții. Are un rol important în funcționarea sistemului imunitar, metabolismului, sistemului digestiv și în detoxifiere. Atunci când la nivelul acestui organ începe să se acumuleze o cantitate mare de grăsime (5-10% din greutatea ficatului) apare Steatoza hepatică, o afecțiune cunoscută și sub numele de Boala ficatului gras. Steatoza hepatică poate fi alcoolică -AFLD (provocată de consumul excesv de alcool) sau non-alcoolică – NAFLD. Nu se cunosc cu exactitate cauzele declanșatoare ale bolii, dar datele medicale indică o legătură clară cu obezitatea, diabetul, hipertensiunea arterială, fumatul, bolile metabolice. În cazuri rare, boala poate apărea și la gravide, ca o complicație a sarcinii.

Steatoza hepatică non-alcoolică – NADLF (boala ficatului gras non-alcoolic), este definită ca acumularea de grăsime în celulele hepatocite – celulele din structura ficatului. Este o boală care poate apărea la orice vârstă și care dă peste cap întregul organism, pentru că ficatul nu-și mai poate îndeplini funcțiile de filtrare a substanțelor toxice din organism.

Depistată la timp și tratată corespunzător, steatoza hepatică non-alcoolică este total reversibilă. Printr-un stil de viață sănătos se poate preveni apariția acestei afecțiuni și se poate îmbunătăți funcția hepatică. În cazul în care boala este neglijată și avansează, poate da însă complicații severe, care pot bloca funcțiile ficatului, afectând funcționarea întregului organism.

Factori de risc 

Boala ficatului gras non-alcoolic devine o afecțiune din ce în ce mai comună în întreaga lume, afectând aproape 25% din populația globală și este una dintre cele mai frecvente cauze de afectare hepatică în România. În cadrul secției Medicină internă a Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, aproximativ 1 din 3 pacienți prezintă steatoză hepatică, fie ca afecțiune principală, fie descoperită întâmplător, în timpul investigațiilor pentru altă afecțiune.

,,Steatoza hepatică non-alcoolică este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în celulele ficatului, în absența consumului semnificativ de alcool. Nu este confirmat de ce unii oameni tind să acumuleze grăsime în ficat, iar alții nu. Cu toate acestea, unii factori pot contribui la dezvoltarea ficatului gras. Este una dintre cele mai frecvente boli hepatice cronice la nivel mondial și este în stransă legătura cu stilul de viață modern – alimentație dezechilibrată, sedentarism, fumat. Chiar dacă nu consumi alcool, ficatul gras poate apărea din cauza alimentației bogate în grăsimi nesănătoase și zaharuri, a obezității (grăsimea abdominală este considerată cea mai nocivă), a lipsei activității fizice, diabetului de tip 2, colesterolului și trigliceridelor crescute, a hipertensiunii arteriale, rezistenței la insulină (în cazul pacientelor cu ovare polichistice), disfuncționalități ale glandei tiroide, sindromului metabolic. Deși nu există încă o explicație genetică foarte clară, practica medicală arată că și istoricul familial poate fi un factor de risc”, atrage atenția dr. Alexandra Sava, șef secție Medicină internă, SJU Buzău.

Semne și simptome

Steatoza hepatică este, în cele mai multe cazuri, asimptomatică – ficatul gras nu doare și nu dă semne evidente ale disfuncției din organism. Boala poate fi descoperită în urma unor controale medicale de rutină, sau în timpul investigațiilor pentru o altă afecțiune. Boala ficatului gras poate provoca leziuni severe ale ficatului, făcându-l incapabil să elimine toxinele și să producă bilă așa cum trebuie. Dacă ficatul are prea multă grăsime, poate provoca cicatrici și inflamații și, în cele din urmă, poate duce la insuficiență hepatică. Prin urmare, pacienților care prezintă factori de risc ai acestei boli li se recomandă analize periodice, pentru a se putea diagnostica și monitoriza ficatul gras.

„De cele mai multe ori nu prezintă simptome. Este o boală «tăcută». În unele cazuri, mai ales dacă boala a avansat, pot apărea semne ușoare precum oboseala cronică, o senzație de disconfort în partea dreapta sus a abdomenului. Pacienții cu steatoză hepatică avansată prezintă simptome precum icter (pielea se îngălbenește), edeme (umflături) sau ascită (lichid în cavitatea peritoneală). Dacă se ajunge la afectarea severă a țesutului hepatic și la cicatrizarea acestuia, pacientul poate prezenta o pierdere inexplicabilă în greutate, lipsa poftei de mâncare, stări de slăbiciune, oboseală permanentă, piele iritată, mâncărimi, durere abdominală, balonare permanentă, picioare umflate și dureroase, stări de confuzie. Mulți oameni nici nu știu că au această problemă, până nu fac analize de rutină sau ecografie”, explică dr. Alexandra Sava.  

Diagnostic și complicații

Pentru a diagnostica ficatul gras, medicul specialist de medicină internă sau gastroenterolog poate recomanda mai multe analize și investigații medicale.

,,Diagnosticul include mai multe etape: analize de sânge – pot arăta valori crescute ale transaminazelor (AST, ALT), ale fracțiilor lipidice din sânge (colesterol, bilirubina, trigliceride); investigații imagistice – ecografie abdominală (evidențiază infiltrarea grasă a ficatului), examen computer-tomografic (CT) sau prin rezonanță magnetică (RMN) abdominală care pot vizualiza modificările hepatice asociate cu prezența unei cantități crescute de grăsime; fibroscan – investigație indicată pentru cuantificarea nivelului de rigiditate hepatică sau alte metode de evaluare a elasticității hepatice – utile pentru a depista fibroza hepatică sau ciroza. În unele cazuri, poate fi necesară o biopsie hepatică pentru a evalua gradul inflamației și al fibrozei. Complicațiile steatozei hepatice sunt, în principal, cauzele determinante ale apariției și dezvoltării cirozei hepatice, care determină sângerări gastro-intestinale, insuficiență hepatică acută, encefalopatie hepatică (confuzie și somnolență datorată prezenței produșilor toxici ce nu pot fi metabolizați la nivelul ficatului, ajunși la nivel cerebral), precum și dezvoltarea carcinomului hepatocelular. Steatoza hepatică se asociază și cu un risc crescut de dezvoltare a complicațiilor de tip cardiovascular și metabolic. Ficatul gras ignorat poate duce chiar la cancer hepatic. În plus, pacienții cu steatoză hepatică au un risc mare de boli cardiovasculare”, detaliază dr. Alexandra Sava.

Tratamentul ficatului gras non-alcoolic

Nu există un tratament specific pentru ficatul gras, dar, adoptarea unui stil de viață echilibrat poate ameliora procesul de steatoză și poate îmbunătăți funcția hepatică. Medicul internist, gatroenterolog sau nutriționist sunt cei care pot recomanda fiecărui pacient conduita cea mai potrivită pentru cazul său, în funcție de cauza care a produs boala și de efectele acesteia în organism.

,,În cazul pacienților cu steatoză hepatică non-alcoolică, modificările stilului de viață sunt esențiale. Scăderea în greutate (chiar și cu 7-10%) poate avea efecte benefice – poate îmbunătăți considerabil statusul metabolic al organismului, întrucât poate determina scădere cantității de grăsime de la nivel hepatic și a inflamației din organism. Dieta echilibrată – săracă în zaharuri simple și grăsimi saturate și bazată pe fructe, legume, grăsimi sănătoase (provenite din avocado, pește, fructe de mare, nuci și semințe) are efecte majore în îmbunătățirea statusului funcțional al organismului. Tratarea afecțiunilor asociate (diabet zaharat, hipertensiune arterială etc.) este, de asemenea, necesară. Exercițiile fizice regulate (cel putin 2 ore săptămânal), controlul periodic al diabetului și colesterolului, evitarea completă a alcoolului, controlul stresului și somnul odihnitor sunt esențiale. Așadar, prevenția salvează vieți! Mâncând sănătos, evitând sedentarismul, menținând o greutate normală și făcând analize periodic, dacă ai risc crescut (de exemplu istoric de diabet în familie), poți evita steatoza hepatică și multe alte boli”, concluzionează dr. Alexandra Sava.

În situația în care steatoza hepatică a dus la complicații, aceasta poate fi tratată și medicamentos sau prin intervenție chirurgicală.