Dr. Alina Diacenco: Boala Parkinson nu se vindecă, dar poate fi ținută sub control

În contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson, medicul neurolog buzoian spune că pacienții afectați de această boală neurodegenerativă progresivă trebuie să știe că, deși nu pot fi vindecați, „prin diagnostic precoce și tratament corect, încetinim evoluția bolii”. 

 

Pe 11 aprilie este marcată, anual, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson’s Day), a doua cea mai des întâlnită boală neurodegenerativă după Alzheimer, având ca scop creşterea gradului de informare și conștientizare cu privire la această boală şi a impactului asupra pacientului, a familiei sale şi a societăţii.

Boala Parkinson afectează aproximativ 6,5 milioane de persoane din lume, din care aproape 1,5 milioane sunt europeni. Se estimează o dublare a cazurilor de Parkinson la nivel global, până în 2050, aceasta fiind afecțiunea neurologică cu cea mai mare incidență, în ultimii ani.

Un studiu publicat în 2018 evidenția „o creștere a numărului pacienților cu boală Parkinson la nivel mondial, de la 2,1 milioane în 1999, la 6 milioane în 2018. În România, conform aceluiași studiu, în 2016 erau înregistrați 40.517 de pacienți și să nu uităm de creșterea exponențială de aproximativ 10% față de perioada din 1990”, atrage atenția dr. Alina Diacenco, medic primar neurolog, șef secție Neurologie, Spitalul Județean de Urgență (SJU) Buzău, într-un interviu transmis de biroul de presă al unității medicale.

 

Nu se știe exact numărul românilor cu Parkinson

 

În România nu se cunoaște numărul total al persoanelor afectate de Parkinson, dar se estimează că, la ora actuală, aproape 80.000 de persoane trăiesc cu această boală. Îngrijorător este că, această afecțiune, considerată specifică vârstei de peste 65 de ani, începe să devină tot mai frecventă la persoane mai tinere.

Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), în România, în 2023 au fost diagnosticate peste 200 de persoane sub 50 de ani, iar 28 dintre ele au avut sub 35 de ani, în timp ce numărul persoanelor nou diagnosticate a fost, în perioada 2019 – 2023, de aproximativ 8.485 persoane/an. În 2023 s-au înregistrat 10.032 persoane nou diagnosticate, cu aproximativ 20% mai mult decât în 2022 și cu 40% față de 2019.

În acest context, medicii și autoritățile de sănătate publică atrag atenția că este nevoie de o mai bună conștientizare a bolii Parkinson cu debut precoce, cele mai recente studii sugerân că incidența sa este în creștere.

 

Principalele simptome ale bolii Parkinson

 

Parkinson se manifestă prin tremor, rigiditate musculară, încetinirea mișcărilor, instabilitate posturală și dificultăți de echilibru, dar pot apărea și alte tulburări.

,,Hiposomia, adică pierderea mirosului, este unul dintre primele simptome ale bolii Parkinson. Apare în stadiile incipiente ale bolii și este prezentă la peste 70% din pacienți, dar poate apărea și în alte boli neurodegenerative. Tremorul de repaus este un simptom evident, care apare inițial unilateral, iar ulterior se extinde și la membrul controlateral. Apare, de asemenea, hipertonia, rigiditatea musculară care generează o creștere anormală a tonusului muscular, care generează acea lentoare în mișcare sau bradichinezia, adică pacienții merg încet și își târâie picioarele. Ei mai pot avea tulburări de somn, insomnii, coșmaruri și de multe ori au sindromul picioarelor neliniștite. Alt simptom frecvent este constipația, urgența la urinat și, nu în ultimul rând, simptome psihice, în principal depresia, pacienții prezentându-se inițial la medicul psihiatru, unde se omit de multe ori tulburările de mișcare, acestea fiind de multe ori puse pe seama vârstei înaintate, vârful de incidență al bolii fiind în decada a șasea de vârstă. De asemenea, anxietatea, apatia, precum și tulburările psihotice și halucinațiile și, să nu uităm în ultimul rând, de tulburările neurocognitive, de la formele ușoare, până la stadiile de demență”, explică dr. Alina Diacenco.

 

Factori de risc

 

Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamină. Genetica poate juca un rol în declanșarea bolii, dar aproximativ 80% din cazurile cu debut precoce și 93% din cazurile cu debut tardiv nu au o cauză cunoscută.

,,Cel mai important factor de risc al bolii este vârsta. În al doilea rând, ar fi sexul. Bărbații dezvoltă mult mai frecvent boala Parkinson decât femeile. Expunerea la substanțe organo-fosforice, pesticidele, ierbicidele, traumatismele craniene repetate – se știe că boxerii dezvoltă mai frecvent boala Parkinson -, dar se presupune că și unele infecții virale și bacteriene pot duce la declanșarea bolii. Și să nu uităm de istoricul familial; persoanele care au rude apropiate cu boală Parkinson prezintă un risc mai crescut cu 15% față de populația generală de a dezvolta boala și, nu în ultimul rând, mutațiile genetice pot cauza această afecțiune”, a detaliat dr. Alina Diacenco.

 

Diagnostic și tratament

 

Boala Parkinson fiind considerată specifică persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, majoritatea pacienților mai tineri sunt diagnosticați greșit, ceea ce duce la întârzieri în instituirea tratamentului și gestionarea bolii. De aceea „este important să le explicăm pacienților că deși nu putem vindeca bola, prin diagnosticul precoce îi încetinim evoluția și îmbunătățim calitatea vieții pacientului, întârziind apariția dizabilităților majore”, atrage atenția medicul neurolog.

,,Tratamentul bolii Parkinson este unul complex și el este inițiat în funcție de stadiile bolii. În formele incipiente, terapia de primă linie este Levodopa – cel mai eficient simptomatic disponibil, care este un precursor al dopaminei, neurotransmițătorul implicat în această boală. Următorul pas este asocierea medicației complementare: agonistii dopaminergici, apomorfina, IMAO, etc. În boala Parkinson avansată, în care nu mai avem un control bun al simptomelor sub terapiile convenționale, sunt disponibile terapii asistate de dispozitiv, cum ar fi pompa de apomorfină, pompa gel-intestinal etc. atunci când apar fluctuatii motorii și diskinezii”, menționează dr. Diacenco.

 

Recomandările specialistului

 

Evoluția bolii Parkinson variază de la o persoană la alta. Fiecare persoană cu boală Parkinson este unică, iar evoluția bolii poate varia considerabil. Unii oameni pot trăi timp de decenii cu simptome minime, în timp ce alții pot avea o progresie rapidă a bolii. Și simptomele pot fluctua de la o zi la alta, chiar și în cadrul aceluiași stadiu.

„Boala Parkinson nu poate fi prevenită, pentru că vorbim de o boală neurodegenerativă, dar putem preveni formele secundare, care apar post accident vascular cerebral, printr-un un stil de viață sănătos, prin controlul factorilor de risc cardiovascular, prin tratamentul hipertensiunii, prin exercițiu fizic regulat, prin reducerea stresului și, per total, printr-un stil de viață sănătos. Cel mai important este ca atunci când observăm un simptom al bolii, să ne adresăm medicului specialist”, concluzionează dr. Alina Diacenco, subliniind că boala Parkinson poate afecta semnificativ viața persoanelor diagnosticate și a familiilor lor, dar nu este o sentință, iar cu ajutorul opțiunilor de tratament existente și al resurselor disponibile, persoanele afectate pot trăi o viață frumoasă și confortabilă.