Eu sper sa nu ma insel
Probabil ca exista si doctori plictisiti. Stare generata de lipsa fondurilor, de salarizare, de conditiile de munca. Blazati. Nu-i mai intereseaza nimic. Merg la serviciu pentru ca mai au de adaugat ani pana la varsta de pensionare. Sau poate se menajeaza pentru prestatia de la cabinetul particular, unde iese banul si nu au voie sa o dea in bara din punct de vedere comportamental sau profesional (?!).
Cu siguranta acest lucru nu se poate intampla la urgente sau in alte locuri unde… arde.
Din pacate, eu cred ca unii nu prea au chef de munca. Motivele ar putea fi mai multe. Lucreaza intr-o zona unde nu prea se inghesuie pacientii sa vina sau sunt intr-un con de umbra care nu le permite afirmarea profesionala. Aceasta stare ar fi de acceptat in alte domenii, dar nici acolo peste tot.
Am facut aceasta introducere destul de mare pentru ca incerc sa imi explic mie insumi cum s-a putut intampla ca la usa unui internist sa poata sta mai bine de o ora o doamna, ce-i drept, neprogramata, care avea nevoie de o reteta, pentru ca tratamentul depasea competenta medicului de familie. Era si un barbat acolo, uitat de lucratorii in halat, de dincolo de usa. Mai precis, lucratoarele. Si trec minutele, nu vine nimeni, iar in cabinet se discuta aprins, cine stie despre ce. Barbatul, dupa o ora si ceva, zice: Doamna eu plec, spuneti-le sa va primeasca in locul meu!
O asistenta, dupa un timp, spune ca nu poate intra nimeni, pentru ca sunt facute programari. Dar niciun programat nu s-a prezentat in tot acest timp, asa ca, macar, putea primi o consultatie contra-cost. In cele din urma, problema s-a rezolvat. Greu… Doamna a fost primita.
Dar ce inseamna la noi sa fii bolnav? Faci o ecografie, ti se da o reteta. Mergi la medicul de familie care iti spune ca trebuie sa te vada un specialist. Te duci acolo, apoi vii din nou la medicul de familie. Dar tu esti bolnav si chiar este posibil sa nu poti merge in aceste locuri. Nu mai punem la socoteala faptul ca peste tot ai nevoie de programare…
Pai, nu te lipsesti? Da, daca ai bani si mergi pe filiera privata, chiar daca esti asigurat si ai platit la stat o gramada de bani. Si platesti si medicamentele la pret intreg. Dar, daca nu ai destui bani? Mort, copt, te duci peste tot. Si suporti comportamentul de mai sus, te enervezi, iti pierzi pur si simplu puterile, faci foamea pentru ca nu poti pleca de la rand. Iar pe deasupra, stii ca nu te poti invoi la nesfarsit de la serviciu si nici concediu medical nu-ti iei, de teama sa nu-ti pierzi locul de munca.
Ei bine, de toate acestea, unii doctori nu tin cont. In spatele usii lor nu este o persoana, un om oarecare, ci un bolnav ca multi altii care au trecut pe acolo. Un produs venit pe banda, ca la productia de serie.
Desigur, usa cabinetului trebuie sa se inchida la terminarea programului, chiar daca mai sunt pacienti care asteapta. Doctorii au si ei nevoie de odihna, au familii de care trebuie sa se ingrijeasca…
Dar, daca se intampla ca in cazul de mai sus, este vorba de nesimtire.
Veti intreba de ce nu dau numele persoanelor si al institutiei unde s-a intamplat. Poate din respect pentru breasla medicilor. Poate pentru ca, sper eu, nu vor fi multe astfel de cazuri. Si poate pentru ca, in cele din urma, astfel de persoane nu vor rezista in sistem.
Ma insel?
