Flori, Florii si… Sfântul Gheorghe

Aproape un milion de romani care poarta numele Sfantului Gheorghe si alti aproape un milion si jumatate care poarta nume de floare sunt sarbatoriti in acest weekend. La Multi Ani !

 

Doua mari sarbatori crestine sunt celebrate in acest weekend. Sambata si duminica, peste doua milioane si jumatate de romani isi sarbatoresc onomastica. 

Iar pentru ca-i primavara si o explozie florala incanta ochiul, milioane de flori vor ajunge la sarbatoriti, iar florarii au toate motivele sa spere sa aiba un profit frumos.

Cele mai cautate sunt lalelele, freziile, zambilele, liliacul si narcisele. Totusi, trandafirii raman, conform florarilor, cele mai apreciate flori de catre romani.

„Cum dintre cei 2,5 milioane de sarbatoriti, aproape jumatate sunt femei, calculele arata ca weekend-ul ar putea insemna pentru comerciantii de flori o afacere de peste 37 de milioane de lei (8,4 milioane de euro), luand in calcul ca un buchet costa, in medie, 30 de lei”, se arata intr-un studiu Keysfin.

Valoarea ar putea fi una record pentru afacerile cu flori din Romania. Numarul firmelor care activeaza in domeniu a crescut de la 385 in 2009, la peste 600 de firme in 2015, iar in 2016 se estimeaza ca vor fi 700 de firme care produc si comercializeaza flori, sustin analistii. Iar cifra lor de afaceri se estimeaza ca va fi de peste 100 de milioane de euro (450 de milioane de lei). In 2014, circa 2.600 de romani lucrau in  productia si comertul de flori, comparativ cu 1.400 in 2009, potrivit datelor oficiale.

 

Pe 23 aprilie, in calendarul crestin ortodox este pomenit Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. In Romania sunt aproape un milion de romani poarta munele Sfantului, supranumit si Purtatorul de Biruinta. Numele sau provine din limba greaca (Gheorghios) si in traducere inseamna agricultor. Legenda potrivit careia Sfantul ar fi ucis un balaur pentru a salva o fecioara este una tarzie, medievala. Adesea insa, iconografia recenta ni-l prezinta pe sfant calare, doborand cu sulita un balaur, poate simbolic.

In tara noastra, Sfantul Gheorghe este venerat in ziua de praznuire ca patron spiritual al Fortelor Terestre. Armata isi sarbatoreste ziua pe 23 aprilie, odata cu sarbatorirea sfantului.

In istoria crestinatatii se mentioneaza ca  Marele Mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Stefan cel Mare, fapt ce explica imaginea Sfantului Mucenic Gheorghe pictata pe steagul Moldovei Medievale, pe care domnitorul l-a daruit Manastirii Zografu de la Muntele Athos, ctitoria sa. Pe acest steag se afla si rugaciunea Sfantului Stefan cel Mare catre Sfantul Gheorghe.

Acest Sfant este, de asemenea, patronul spiritual al Angliei, Greciei,  Georgiei, Germaniei, Maltei, Muntenegrului, Portugaliei, Rusiei sau Serbiei. In Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar in unele regiuni ale Spaniei, acesta zi se serbeaza cu mese bogate si cu daruri.

 

 

In constiinta populara romaneasca, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenti sfinti, numeroase biserici purtand hramul sau. Exista numeroase orase in Romania care poarta numele Sfantului Gheorghe Biruitorul (Sfantu Gheorghe, Timisoara, Giurgiu, Bailesti si Harlau)si chiar unul dintre cele trei brate ale Dunarii este denumit astfel.

De asemenea, Marele Mucenic Gheorghe este ocrotitorul spiritual al unor orase celebre pentru maretia lor in  lume: Barcelona, Beirut, Genova, Londra,  Venetia, Ferrara si Moscova.

Potrivit traditiei populare, in ajunul zilei de 23 aprilie, oamenii pregateau cu grija brazde verzi, taiate sub forma patrata, in care infigeau ramuri inmugurite de salcie si flori galbene de primavara. In dimineata acestei zile, capul familiei, intotdeauna un barbat, impodobea stalpii portilor si ai caselor, ferestrele si usile caselor si grajdurilor, gradinile si mormintele din cimitire, deoarece planta are in aceasta zi puteri magice si-i apara pe gospodari de boli si de paguba.

Se zice ca cine doarme in ziua de Sfantul Gheorghe, va dormi tot anul, iar cine se lasa urzicat va fi mai ager, mai harnic si mai sanatos. Iar daca in dimineata acestei zile este multa roua, anul va fi imbelsugat.

In ajunul praznicului Sf. Gheorghe este sarbatorit „Sangiorzul vacilor” sau „Alesul”.  Acest obicei, mostenit din mosi-stramosi, marcheaza inceputul anului pastoral. In aceasta zi se aleg ciobanii, mieii si locul viitoarei stane si tot atunci se pregatesc oile pentru muls si se prepara primul cas.

 

Duminica, 24 aprilie, crestinii celebreaza Sarbatoarea Floriilor. Duminica dinaintea Invierii Domnului este duminica in care crestin-ortodocsii isi amintesc de intrarea Mantuitorului in Ierusalim, iar sarbatoarea este cunoscuta si sub denumirea de Florii. Sarbatoarea poatra acest nume intrucat Iisus Hristos a fost intampinat cu flori si cu ramuri de finic si de maslin. Inainte de a intra in Ierusalim, Hristos l-a inviat pe Lazar, iar Invierea lui Lazar este simbolul invierii viitoare a neamului omenesc.

Se pare ca denumirea populara a sarbatorii vine si de la zeita romana a florilor, Flora, peste care s-a suprapus Intrarea Domnului in Ierusalim. Tot de la Flora vine si semnificatia de renastere a naturii, insa potrivit specialistilor, cel mai mult primeaza semnificatia crestina a evenimentului.

 

In ziua Floriilor, oamenii merg cu ramuri de salcie la biserica, pentru a-L intampina tainic pe Hristos. Ele sunt sfintite si puse apoi la icoane, in grajduri, cotete, acestea fiind considerate biruitoare impotriva raului. Etnografii spun ca daca legi crengi de salcie la braul animalelor sau le asezi in iesle, acestea vor fi sanatoase si vor asculta de stapanii lor, iar daca sunt agatate in pomii ructiferi, acestia vor avea rod bogat.

In unele sate, matisorii sunt aruncati in curte cand incepea sa bata grindina. Insa ramurile de salcie au, in principal, menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate.

Ramura de salcie sfintita este utilizata si in scopuri terapeutice. Oamenii inghit matisori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriti de diferite boli. Batranele se incing cu salcia ca sa nu le mai doara salele. Exista si obiceiul ca parintii sa-si loveasca copiii cu nuielusa de salcie, cand vin de la biserica, pentru ca asa vor creste sanatosi si intelepti. Se spune ca nu este bine sa renunti la ramurile de salcie sfintite pana la celelalte Florii.

 

Traditia populara spune ca asa cum va fi vremea in ziua de Florii, asa va fi si de Paste. In noaptea dinaintea Floriilor, fetele isi pun seara sub perna busuioc sfintit, pentru a-si visa ursitul.

Pentru a ne apara de boli este bine ca atunci cand se va face baie, in apa sa se puna si cateva flori sfintite. In Muntenia exista supersititia potrivit careia oamenii nu se spala pe cap in ziua de Florii, intrucat aceasta este duminica in care infloresc copacii si din aceasta cauza oamenii pot sa albeasca.

Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune cand se apropie de preot.

In unele zone din tara se merge cu Salcioara si Lazarea – colind dedicat zeitei vegetatiei. In Muntenia si Oltenia fetele se strang in grupuri si canta aceasta colinda, care vorbeste depre drama lui Lazar.

Potrivit legendei, Lazar ar fi murit de dorul placintelor pe care le-ar fi facut mama sa, de aceea exista obiceiul ca in sambata Floriilor, femeile de la tara sa faca ofranda de pomenire a mortilor, impartind placinte de post pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit Lazar.

 

 Redactia SanatateaBuzoiana.ro ureaza tuturor sarbatoritilor La Multi Ani!