Fostul manager de la Floreasca, primul pus sub acuzare in dosarul Sectiei de Arsi

Medicul Radu Macovei a fost chemat in aceasta dimineata la DNA pentru a i se aduce la cunostinta acuzatiile. A urmat medicul Ioan Lascar, seful Clinicii de Chirurgie Plastica si Reparatorie din cadrul aceluiasi spital, chemat de procurori la ora 13.00.

Dr. Radu Macovei si dr. Ioan Lascar

A trecut mai bine de un an de la tragedia de la Colectiv si mai multe luni in care cercetarea penala privind neregulile de la Sectia de Arsi a spitalului Floreasca, inaugurata de trei ori dar nefunctionala, s-a desfasurat in-rem.

Ancheta a intrat, astazi, intr-o noua etapa, in care sunt pusi sub acuzare si cei considerati responsabili de aceste nereguli. Dupa o perioada in care s-au cercetat numai faptele, astazi au fost indicati si principalii suspecti.

Astfel, mai multe cadre medicale au fost citate la sediul Directiei Nationale Anticoruptie, scopul fiind, din catre se pare, aducerea la cunostinta a faptului ca sunt pusi sub urmarire penala.

Primul care s-a prezentat la DNA a fost medicul Radu Macovei, fost manager al spitalului Floreasca la momentul in care Sectia de Arsi a fost inaugurata, desi era nefunctionala. Conform avocatului sau, procurorii i-au adus la cunostinta, oficial, faptul ca are calitatea de suspect in acest dosar, fiind cercetat pentru infractiunea de abuz in serviciu.

In aprilie 2015, unitatea era inaugurata cu fast

La ora 13.00 a fost convocat de procurori urmatorul suspect de pe lista DNA, medicul Ioan Lascar, cel care detinea la momentul inaugurarii sectiei, calitatea de sef al Clinicii de Chirurgie Plastica si Reparatorie, din care facea parte si Sectia de Arsi, inaugurata cu mare fast, in luna aparilie a anului trecut. Desi acesta a refuzat sa faca orice declaratie cu privire la acuzatiile ce i se aduc, se pare ca acestea se refera tot la infractiunea de abuz in serviciu, intrucat s-a dovedit nu numai ca inaugurarea sectiei destinata marilor arsuri a fost o farsa, ci si ca aparatura achizitionata era, fie nefunctionala, fie destinata altor scopuri, respectiv, tratamentelor de intinerire. In plus, nici personalul medical care sa desfasoare aici actul medical nu exista, asa ca in momentul catastrofei de la Colectiv, aceasta sectie destinata marilor arsuri a fost, practic, inutila, desi ar fi trebuit sa asigure cele mai bune conditii pentru a trata victimele arse in iadul de la clubul in care s-au aflat pe 30 octombrie 2015.

Cercetarile panale in acest caz au fost deschise in-rem, adica pentru fapte, in luna mai a acestui an, de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1. In luna iunie, procurorii de aici si-au declinat competenta, iar dosarul a fost preluat de Directia Nationala Anticoruptie. Ancheta a fost continuata tot in-rem, iar astazi, procurorii anticoruptie au nominalizat primii suspecti cercetati in acest caz.

Ancheta penala a fost deschisa ca urmare a verificarilor Corpului de control al Ministerului Sanatatii, din al carui raport reiesea, la mai bine de un an de la inaugurarea sectiei, ca „unitatea de ingrijire a arsilor gravi de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca nu este inca functionala, in ciuda celor declarate de conducerile anterioare ale spitalului si a inaugurarilor oficiale efectuate in ultimele luni”. Comisia de control a constatat ca personalul medical angajat nu era prezent in totalitate, unii dintre salariati fiind angajati in activitatea altor sectii precum chirurgie plastica sau  ATI si ca nu era prevazuta o evacuare in caz de incendiu. De asemenea, comisia de control a constatat ca lipsesc procedurile de acces in cazul pacientului ars grav, precum si procedurile si protocoalele de tratament.

S-a mai constatat ca sala de operatie a unitatii de ingrijire a arsilor grav era complet dotata si functionala, ca barocamera nu era montata, nefiind functionala, in timp ce instalatia de aer conditionat nu functiona corespunzator, neexistand o temperatura ambientala optima pentru tratarea unui pacient ars grav, desi exista un proces verbal de punere in functiune a barocamerei si de  plata a contravalorii acesteia. Mai tarziu s-a constat ca barocamera era destinata, de fapt, tratamentelor antiagging, adica de intinerire, si nu pentru a ajuta procesul de ingrijire a pacientilor cu arsuri grave.