Îndemn la mișcare și la un stil de viață sănătos, de Ziua Națională a Inimii

Zilei Naţională a Inimii este celebrată în România anual, în ziua de 4 mai, cu scopul de a crește gradul de conştientizare publică asupra riscurilor de afecţiuni cardiovasculare.

 

Ziua Naţională a Inimii este celebrată în România anual, în ziua de 4 mai, cu scopul de a crește gradul de conştientizare publică asupra riscurilor de afecţiuni cardiovasculare. În contextul în care bolile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate în Europa și prima cauză de mortalitate în România, Academia de Ştiinţe Medicale a inițiat, în anul 1996, Ziua Națională a Inimii.

Evenimentul este celebrat anual, începând din 1997, prin diferite campanii care au ca scop informarea, conștientizarea și educarea populației cu privire la numeroasele boli cardiovasculare care pot cauza prejudicii semnificative bunăstării umane, dar și referitor la modul în care pot fi gestionate riscurile potențiale asociate cu aceste boli, atragându-se atenția asupra comportamentului care poate favoriza apariția bolilor cardiovasculare.

Tot cu acest prilej au loc diverse evenimente științifice, în cadrul cărora specialiștii fac schimb de experiență și se pun la curent cu cele mai noi descoperiri în domeniu, astfel încât pacienții lor să poată beneficia de cea mai bună îngrjire.

 

În contextul Zilei Naționale a Inimii, în perioada 3-6 mai, are loc la Sibiu, Conferința de primăvară a Societății Române de Cardiologie, la care și-au anunțat prezența peste 2.000 de participanți, medici cardiologi și din specialități conexe din țară și din străinătate, studenți, rezidenți și numeroși asistenți medicali. Timp de trei zile, în cadrul evenimentului sunt dezbătute teme de actualitate în cardiologie, alături de experți consacrați pe plan național, lectori de renume internațional și specialiști recunoscuți în domeniu. Pe agenda programului științific sunt înscrise consacratele sesiuni de tipul Cel mai interesant caz clinic, Imaging Corner, Career Corner.

Între speakerii Conferinței se numără prof. dr. Bogdan Alexandru Popescu, președintele Societății Române de Cardiologie, conf. dr. Eliza Cinteză – președinte Grup de Lucru Cardiologie Pediatrică, prof. dr. Petru Liuba, prof. dr. Elisabeta Badilă – secretarul Societății Române de Cardiologie, prof. dr. Ana Abreu, prof. dr. Patricio Lino, prof. dr. Ovidiu Chioncel, prof. dr. Antoniu Petris, prof. dr. Petar Seferovic – fost președinte HFA ESC, prof. dr. Goran Milasinovic etc.  

 

Tot pentru a marca Ziua Națională a Inimii, medicul cardiolog Ștefan Bușnatu, prodecan al Facultății de Medicină a UMF „Carol Davila”, un promotor neobosit al prevenției și metodelor de recuperare cardiacă, a participat la crosul caritabil „Alergăm Noi prentru ei – pentru pacienții cu accident vascular cerebral” organizat de Societatea Studenților în Medicină din Bucuresti (SSMB), în Campusul Politehnica.

Alături de #FRED, mascota din eroii FAST, participanților la eveniment li s-a arătat impactul factorilor de risc cardiovasculari, iar banii strânși cu acest prilej vor fi donați Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA), pentru a sprijini pacienții cu AVC.

„Mulți dintre bolnavii care au suferit un AVC nu mai pot alerga. Dar noi o putem face! Pentru ei, pacienții cu AVC. Pentru cei care nu știu că un AVC poate fi prevenit. Pentru cei care vor și pot să salveze. Pentru cei care au nevoie să cunoască semnele unui AVC! Pe 6 mai, alergăm pentru ca mesajul nostru să ajungă cât mai departe!”, au transmis organizatorii.

 

Cu același prilej, cunoscutul medic cardiolog Ștefan Bușnatu a lansat un chestionar referitor la sănătatea sistemului cardiovascular, care va sta la baza unui studiu privind statusului nutrițional al pacientului cu afecţiuni cardiovasculare. „Este deja cunoscut faptul că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile de peste 18,6 milioane de decese în fiecare an. Raportat la cele mai recente date, aproximativ 60% din decesele totale din România sunt atribuite bolilor cardiovasculare. Avem foarte mult de muncă pentru a reduce acest procent. La sfârșitul unei zile pline de activități medicale și academice am reușit să finalizăm un instrument de analiză al statusului nutrițional al pacientului cu afecţiuni cardiovasculare prin care ne dorim să obținem o imagine obiectivă a acestuia tocmai pentru a propune și măsuri corective”, a transmis dr. Ștefan Bușnatu, pe contul său de Facebook.

Completarea chestionarului durează 10-15 minute și face parte dintr-un studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul UMF „Carol Davila” București.

 

Acest instrument de analiză urmărește evaluarea stilului de viata al persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare din România, este anonim, se adresează persoanelor cu vârsta minimă de 18 ani și vizează doar prelucrări statistice. La unele întrebări se pot alege mai multe variante de răspuns.

„Sănătatea sistemului cardiovascular este în primul rând influențată și susținută de un stil de viață echilibrat. Sedentarismul, stresul, excesul alimentar conduc încet, dar sigur, la instalarea obezității care la momentul actual reprezintă un factor de risc independent pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Cercetarea pe care ne-o propunem se bazează pe colectarea unor răspunsuri în format digital printr-un chestionar cu întrebări țintite pe obiceiurile alimentare. Chestionarul este anonim, se adresează persoanelor cu vârsta minimă de 18 ani și vizează doar prelucrări statistice. Sunt optimist că prin participarea dumneavoastră la acest studiu ne veți ajuta să putem da viață anilor și să facem o prevenție mai bună. Vă doresc un pic mai multă sănătate de Ziua Națională a Inimii!”, a adăugat dr. Ștefan Bușnatu, invitându-i pe toți cei care vor să contribuie la realizarea studiului să completeze chestionarul, care poate fi accesat AICI.

 

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate la nivel global. Potrivit OMS, peste 17,9 milioane de oameni își pierd viața anual, din cauza bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, ceea ce reprezintă 32% din decesele înregistrate la nivel mondial, din care 85% au fost cauzate de atac de cord și accident vascular cerebral. De altfel, peste trei sferturi dintre decesele cauzate de bolile cardiovasculare au loc în țările cu venituri mici și medii.

Din cele aproximativ 17 milioane de decese premature (sub 70 de ani) din cauza bolilor netransmisibile, 38% au fost cauzate de bolile cardiovasculare, arată OMS, care avertizează că, dacă guvernele lumii nu vor adopta măsuri imediate, numărul deceselor din cauze cardiovasculare ar putea crește la peste 23 de milioane, în 2030.

În România, rata de mortalitate standardizată din cauza insuficienţei cardiace cronice estimată la 40/100.000 persoane, de două ori mai mare decât în alte state din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Societăţii Române de Cardiologie (SRC), 4,7% din populaţia de peste 35 de ani din țara noastră suferă de insuficienţă cardiacă, ceea ce înseamnă circa 560.000 de pacienţi.

 

În Europa, bolile cardiovasculare constituie principala cauză de deces, reprezentând circa 36% din totalul cauzelor de mortalitate. În 2022, aceste afecțiuni au provocat 3,9 milioane de decese în Europa, din care peste 1,8 milioane în țările UE. Conform Societăţii Europene de Cardiologie, bolile cardiovasculare sunt responsabile de 55% dintre decesele în rândul femeilor şi de 43% dintre cele în rândul bărbaţilor din Europa.

Cu aproape 13 milioane de cazuri noi anual, impactul bolilor cardiovasculare se răsfrânge asupra vieţii a 60 de milioane de oameni, generând efecte la nivel economic şi social, existând, deopotrivă, şi o anume rată de intensificare în acest sens generată de pandemia cu noul coronavirus, indică site-ul Parlamentului European.

Potrivit Societăţii europene de cardiologie, 49 de milioane de persoane trăiesc pe teritoriul UE cu probleme de sănătate încadrate în segmentul bolilor de inimă.

 

Medicii cardiologi atrag atenția că majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc comportamentali. Diagnosticul precoce este esențial în cazul acestor afecțiuni, astfel încât și tratamentul să poată fi instituit la timp.

Principalii factori de risc pentru inimă și sistemul cardiovascular sunt: tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat, diabetul, lipsa activității fizice susținute, obezitatea, fumatul, alcoolul. Alți factori de risc pot fi istoricul familial, vârsta, sexul și dieta.

Sistemul cardiovascular, format din inimă, plămâni și vase de sânge, transportă în corp oxigenul, substanțele nutritive vitale, elemente chimice și hormoni. Funcția principală a sistemului cardiovascular este aceea de a asigura necesarul de flux sanguin către toate părțile corpului, pentru a-i permite funcționarea și supraviețuirea.

 

Principalii indicatori ai unei inimi sănătoase sunt:

Ritmul cardiac (pulsul)reprezintă frecvența de contracție a inimii, valoarea normală ar trebui să fie cuprinsă între 60 și 100 de bătăi pe minut.

Tensiunea arterială este parametrul vital care ne oferă informații despre presiunea exercitată de sânge asupra pereților arterelor în funcție de fazele de contracție ale inimii (TA sistolică =măsoară presiunea arterială când mușchiul inimii se contractă / TA diastolică= măsoară presiunea mușchiului cardiac relaxat). O tensiune peste valorile normale pot duce la un atac de cord sau accident vascular cerebral (vezi tabelul de valori normale).

Nivelurile sănătoase de colesterol din sânge sunt vitale pentru funcții importante, cum ar fi producerea celulelor. Prea mult colesterol de tip LDL în sânge poate forma blocaje care împiedică circulația normală a fluxului sanguin, crescând riscul de accident vascular cerebral și boli cardiovasculare.

 

Adoptând mici schimbări în viața noastră, putem reduce riscul de boli cardiovasculare, ne îmbunătățim calitatea vieții și stabilim un bun exemplu pentru generația viitoare. Stilul de viață modern, stresul, alimentația, lipsa de mișcare, poluarea sunt toți factori de risc care amenință sănătatea inimii. Cu ceva mai multă grijă pentru noi, controale medicale regulate și o întoarcere la ce este natural și ne face bine, putem să reducem incidența problemelor de inimă.

Renunțarea la fumat (există medicamente, tratamente și soluții care pot face renunțarea la fumat mult mai ușoară), dieta echilibrată (nivel scăzut de grăsimi saturate; surse mai sănătoase de grăsime -pește gras, nuci, semințe și ulei de măsline; nivel scăzut de sare; mai puțin de 6 g/ zi;  nivel scăzut de produse zaharoase rafinate; multe fibre și alimente integrale; cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi), sportul regulat (cel puțin 30 de minute de activitate moderată pe zi), greutatea sănătoasă (Indice de Masă Corporală – IMC – sub 25), reducerea consumului de alcool (maxim o unitate de alcool echivalentă cu 330ml de bere sau 40ml de tărie sau un pahar de vin pe zi) ne bvor ajuta să ne menținem inima sănătoasă.