„NOI pentru EI”, provocarea lansată de ALIA pentru gestionarea eficientă a AVC

Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral „scrie o poveste de început, cu o continuare pe care o scriem ÎMPREUNĂ, NOI pentru EI!”, este mesajul cu care a fost lansat proiectul dedicat informării, conștientizării și găsirii unor soluții la problematica AVC.

 

Peste 200 de profesioniști și lideri de opinie din sănătatea românească, pacienți și jurnaliști au fost alături de Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA) la lansarea proiectului „NOI pentru EI”, în contextul Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral.

Liliana Curea, jurnalist și președinte ALIA, a precizat că scopul acestei iniţiative este de a contribui la crearea unei comunităţi care să se implice în identificarea de proiecte și soluţii pentru îmbunătăţirea managementului pacientului cu AVC. „Ca jurnalist, am aflat și am văzut dramele unor pacienți cu AVC sau ale aparținătorilor acestor pacienți. România, din păcate, nu are în prezent o politică clară în privința AVC și aici mă refer la o politică de resurse umane, pentru a avea profesioniști care să intervina la timp în AVC, pentru că în AVC timpul înseamnă viață, dar nici strategii de politici publice pentru ceea ce reprezintă recuperarea pacientului care a supraviețuit unui AVC”, a arătat Liliana Curea, președinte Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (ALIA).

 

Proiectul și-a propus să contribuie la crearea unei platforme de discuție și a unei comunități care să genereze schimburi de idei și realizarea de politici publice pe problematica AVC, la care au fost invitați să participe medici, autorități, jurnaliști, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și ai societății civile.

„ALIA este un integrator între societatea civilă, profesioniștii din sănătate și nevoile pacientului cu AVC sau ale rudelor acestuia. La acest eveniment, ALIA reprezintă o voce comună a medicilor, a jurnaliștilor, dar și a liderilor de opinie, pentru că doar împreună NOI putem lupta pentru EI. Și dacă vorbim de luptă, acesta fiind un cuvânt din denumirea ALIA, da, declar public că sunt și voi fi o luptătoare pentru pacientul cu AVC. Acest eveniment mi-a demonstrat că vocea societății civile este puternică, mi-a demonstrat că, dacă suntem uniți, putem realiza proiecte care să genereze o schimbare atat de necesară în abordarea AVC”, a mai spus Liliana Curea.

 

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când o arteră din creier se blochează cu un cheag de sânge sau se rupe. În acel moment, creierul începe să moară. În țările aflate în curs de dezvoltare, AVC este principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de mortalitate, potrivit OMS. Un minut de AVC netratat înseamnă moartea a 1,9 milioane de neuroni. O oră de AVC netratat înseamnă pierderea numărului de neuroni echivalent cu 3,6 ani din viață.

„Orice secundă este crucială pentru o persoană care suferă un AVC și la fel este și intervenţia rapidă”, a subliniat consilierul prezidențial Diana Păun, care și-a exprimat convingerea că organizațiile profesionale vor elabora „o strategie națională pentru combaterea bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, un instrument de luptă deosebit de util și necesar pentru inversarea trendului în lupta cu bolile cardiovasculare, într-un context de orientare către performanță și reziliență în sistemul de sănătate”, care să aibă același succes ca Planul de luptă împotriva cancerului.

 

Cele mai emoționante mesaje din cadrul proiectului „NOI pentru Ei” au fost transmise de pacienți care au suferit un AVC, oameni care s-au confruntat cu minusurile sistemului de sănătate și care speră în schimbarea pe care NOI putem să o producem pentru EI.

,,Sunt Oana, am 29 de ani și în 2020 am avut un AVC, urmat de afazie și paralizie pe partea dreaptă (față, mână și picior). Fericirea, când am mers pentru prima oară, nu se compară cu nimic. Când am mâncat pizza fără să îmi mușc limba, când am mângâiat o pisică cu mâna mea rănită și când am pronunțat ,,mami” m-au adus din nou în viață. Și, mai ales, mă bucur că nu am uitat gramatica limbii române. Am început în scaun cu rotile, cu afazie totală și acum sunt aici, stând pe picioarele mele și ținând discursul acesta. Și cel mai mult vreau să îi mulțumesc familiei mele mari, sistemul meu de suport și de iubire necondiționată. Unii pot spune că sunt norocoasă. Că sunt încă aici. Dar când ai AVC, nu vrei să speri la noroc. Vrei să suni la 112 și cel de la telefon să te trimită de urgență la spital. La camera de gardă vrei un doctor care să recunoască rapid semnele de AVC. Kinetoterapeutul și logopedul trebuie să existe încă din spital pentru că recuperarea ta e esențială. Când ai AVC vrei o rețea de oameni care să te ajute rapid. Așa că, vă rog, azi, aici să construim împreună această rețea și să lăsăm norocul să lucreze în altă parte”, a spus Oana Cernătescu, pacient.

 

În România, anual, peste 55.000 de români suferă un AVC ischemic, 7.500 unul hemoragic și 1.500 o hemoragie subarahnoidiană, dar în perioada ianuarie-septembrie 2022 au fost internaţi 27.506 pacienţi cu AVC ischemic și s-au efectuat doar 2.368 de trombolize și 264 de trombectomii, cea ce arată că sistemul medical nu dispune de suficiente mijloace pentru a veni în sprijinul acestor pacienți și a le oferi tratamentul necesar.

O altă poveste emoționantă este cea a jurnalistului Cătălin Striblea. „ Se fac 10 ani în curând, 10 ani de la momentul în care viața mea s-a schimbat. Nu doar că eu am avut un AVC și trăiesc cu sechele de 10 ani, dar ultimii 10 ani au însemnat pentru mine să merg aproape în fiecare zi într-un centru de recuperare. Nu este zi în care să nu fi văzut un om care să nu fi făcut un AVC. În unele zile văd chiar mai mulți bolnavi”, a afirmat Cătălin care a accentuat lipsurile din sistemul medical românesc în intervenția rapidă în cazul unui AVC, a apartaurii necesare, a fondurilor și mai ales a specialiștilor în domeniu.

 

În contextul în care la nivel naţional sunt 42 de centre care realizează tromboliză, faţă de un ideal recomandat la nivel european de 57, raportat la populaţie, și doar 5 centre care realizează trombectomii, faţă de un necesar de 19, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a recunoscut că „avem o problemă serioasă generată nu de lipsa investiţiilor sau a locurilor unde se pot amenaja aceste centre, ci în mod evident de lipsa resursei umane calificate, mai ales în cazul trombectomiilor”.

Ministrul a admis că „forța societății civile în a prijini programe și proiecte în sănătate” este extrem de importantă și și-a exprimat speranța că, alături de profesioniști, mediul academic și politicieni va reuși să contribuie substanțial la mai buna gestionare a problematicii AVC și a dat asigurări că Ministerul Sănătății va sprijini orice proiect care contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

La evenimentul NOI pentru EI, organizat de ALIA, au participat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Ministerului Sănătății, Departamentului pentru Situații de Urgență, Comisiilor de specialitate din Parlamentul României, Colegiului Medicilor din România și Colegiului Medicilor din Municipiul București, Serviciului de Ambulanță București – Ilfov, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, reprezentanți ai unora dintre Universitățile tradiționale de Medicină și Farmacie din România, pacienți și jurnaliști.

Sursă foto: ALIA/Meta (capturi video)