Accidentul Vascular Cerebral, prioritate de sănătate publică

În contextul Zilei Mondiale a AVC, la inițiativa Asociației pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral – ALIA, medici, pacienți și reprezentanți ai autorităților au susținut mesaje comune privind importanța politicilor de sănătate dedicate bolnavilor cu această afecțiune. 

 

Prezent la evenimentul „Împreună putem fi mai puternici decât un AVC! Prevenim, Recunoaștem, Tratăm!”, organizat de ALIA, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat importanța extinderii rețelei de tratament endovascular și despre cele trei spitale noi incluse în AP-AVCac – programul de tratament prin trombectomie. El a recunoscut insuficiența personalui care să realizeze aceste intervenții, dar a dat asigurări că în curând va începe un program de pregătire a medicilor în acest scop.

„Pentru a putea trata cât mai eficient, iar eficienţa în cazul accidentului vascular cerebral se referă de cele mai multe ori la rapiditate, e clar că la nivel naţional trebuie să avem o reţea naţională de centre care să poată să facă acest lucru, să trateze cât mai repede pacienţii, fie prin tromboliză, dar mai ales prin trombectomie, o manevră complicată care necesită o pregătire profesională specifică, realizată de radiologi intervenţionişti care, însă, nu sunt aşa de numeroşi încât să poată să facă funcţionale aceste centre 24 de ore din 24 în toată ţara”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, amintind și că printr-un nou program de acțiuni prioritare – AP AVC RECUPERARE, Ministerul Sănătății va aloca bani pentru ca pacienții cu AVC să poată beneficia de recuperare încă din momentul internării în secțiile de neurologie.

Neurologii și neurochirugii vor învăța să facă trombectomii. În luna noimbrie, 8 medici vor începe pregătirea, iar cursurile vor dura 1 an.

 

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiul Medicilor din Municipiul București, a atras atenția că investiția în educație medicală continuă și în formarea specializată în domeniul AVC este mai mult decât necesară, având în vedere numărul mic de specialiști.

„Când discutăm despre tratamentul AVC, suntem conștienți că timpul este esențial. Intervenția rapidă poate face diferența între viață și moarte, între recuperare și dizabilitate. Acest lucru ne aduce la importanța resursei umane, iar, în calitate mea de reprezentant al Colegiului Medicilor din Municipiul București trebuie să subliniez, în contextul tratamentului acestei afecțiuni, importanța dezvoltării resursei umane specializate. Știm că medicii implicați în managementul AVC-ului sunt puțini, iar în anumite județe, limitrofe Bucureștiului, lipsesc chiar cu desăvârșire, ceea ce face foarte complicată încadrarea în acea fereastră critică de ore în care se poate interveni, iar presiunea se răsfrânge asupra medicilor și unităților medicale din București. Este imperativ să investim în educație medicală continuă și în formarea specializată în domeniul AVC-ului, pentru a putea oferi pacienților noștri cele mai bune șanse de supraviețuire și recuperare’’, a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

 

Prof. univ. dr. Cristina Tiu, președintele Societății de Neurologie din România, a precizat nu orice accident vascular cerebral poate fi tratat prin trombectomie mecanică, de aceea se lucrează la actualizarea protocolului de tratament intervențional.

„O problemă care cu siguranță va fi luată în calcul în Strategia Națională de Combatere a Bolilor Cardio și Cerebrovasculare este distribuția inechitabilă a medicilor neurologi. Majoritatea sunt concentrați în județul Cluj și în București. De asemenea, ratele de tromboliză, acolo unde avem mai mulți neurologi, sunt mai mari. Rata de tromboliză a crescut, în 2022 la nivel național eram la 6,4%. Fereastra de șase ore este limitativă (nr. pentru trombectomie), sunt studii și vom avea și noi niște modificări la protocolul national, putem să extindem dincolo de șase ore, dar ne trebuie niște condiții speciale de examinare radiologică a pacientului. Trebuie spus că nu orice accident vascular cerebral poate fi tratat prin trombectomie mecanică. Doar aproximativ 20-25% dintre pacienți sunt eligibili, pentru că trebuie să ai dovada ocluziei unui vas mare, putem să scoatem trombi din vasele principale. Suntem în curs de a finaliza actualizarea protocolului de tratament intervențional. Societatea de Neurologie a publicat și a tradus manualul ESO, care este un foarte scurt ghid util pentru spitalele cu mai puțină experiență. Așteptăm și suntem, de fapt, parte integrală și contribuim la Strategia Națională’’, a subliniat prof. univ. dr. Cristina Tiu.

 

Prof. univ. dr. Gheroghe Iana, Președinte Societatea de Neuroradiologie și Radiologie Intervențională din România consideră că interdisciplinaritatea este esențială în rezolvarea cazurilor de AVC, iar prevenția este un aspect extrem de important.

„În momentul de față, interdisciplinaritatea, asocierea mai multor specialități în rezolvarea unui caz de accident vascular cerebral, este esențială: de la depistarea accidentului vascular cerebral, lanțul de urgență care duce pacientul în Camera de Gardă, neurologul care îl diagnostighează și îl preia ca pacient, radiologul care contribuie la diagnostic și partea finală, în care se decide conduita terapeutică cea mai bună. Putem spune că în momentul de față avem opt centre active de trombectomie, cel  mai active fiind Spitalul Universitar de Urgență București. Dacă în 2021, numărul de trombectomii a fost în jur de 310 la nivel national, anul următor am ajuns la aproximativ 420, iar anul acesta trendul este crescător și numărul centrelor, de asemenea. Mai avem de lucru pe partea de prevenție, pentru că prevenția este esențială în accidental vascular cerebral. În momentul de față, rata de trombectomii în România este în jur de 1% din total, față de 5%, rata medie europeană. La acest moment, avem peste 30 de persoane specializate’’, a explicat prof. dr. Gheroghe Iana.

 

Prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, șeful Clinicii de Neurologie Spitalul Colentina, prorector UMF Carol Davila București, a explicat că, în „combaterea bolii cerebrovasculare, deci a accidentului vascular cerebral, sunt importante mai multe etape. Extrem de important este tratamentul bolii acute, deci atunci când am făcut un accident vascular cerebral trebuie să ajungem cât mai repede la un spital, într-o fereastră minimă de timp și acolo vorbim în cadrul spitalizării de tratament în acut și subacut, după care vine această etapă la fel de importantă care este cea a neuro recuperării. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că un pacient, în urma unui accident vascular cerebral, are semne neurologice deficite neurologice, că e vorba de hemipareză, hemiplegie,  că e vorba de tulburare cognitivă, e vorba de amputare, de câmp, vizual etc. Toate aceste lucruri sunt niște deficite care îl fac pe acel om să nu se poată reintegra în societate. Etapa de neuro recuperare trebuie începută devreme și cât mai aproape de etapa de tratament acut/subacut și de aceea, in perspectiva mea, este foarte util să ai în cadrul secțiilor de neurologie care tratează accidente vasculare cerebrale un astfel de compartiment de neuro recuperare, astfel încât pacientul, odată venit în acut în situația acută, tratat cu toate mijloacele oportune pentru situația acută, el să poată continua recuperarea imediată a acestor deficite neurologice care dau un grad mare de handicap și împiedică reintegrarea în muncă și în societate’’, a detaliat prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu.

 

Dr. Bogdan Dorobăț, medic primar radiologie intervențională SUUB, a atras atenția că accidentul vascular cerebral este principala cauză de dizabilitate în orice societate, inclusiv în România, și a treia cauză de mortalitate.

„Problema mare o reprezintă acești pacienți cu dizabilitate. Și o mare parte din ei, mai ales dacă nu beneficiază de tratamentul corespunzător, fie că discutăm de tromboliză pentru o mare parte din pacienți, fie că discutăm de trombectomie pentru o treime din pacienți, reușim să salvăm pacienți, reușim să reducem costurile. La 1 noiembrie începe prima serie de medici specialiști care să primească atestatul de competență de neuroradiologie intervențională pentru partea de trombectomie. Atestatul este coordonat de domnul profesor George Iana, iar cele 3 centre de pregătire sunt în București (SUUB), în Timișoara și în Târgu Mureș. Vor fi opt medici care se vor pregăti. Nici nu putem pregăti mai mulți, pentru că acești oameni trebuie, într-un an de zile, să reușească să își facă numărul de proceduri, atât pentru diagnostic, dar și terapeutice. Este destul de dificil, curba de învățare este destul de lungă. Și ceea ce vreau să subliniez este că această competență este deschisă atât către radiologi, neurologi, neurochirurgi, dar și alte specialități’’, a declarat dr. Bogdan Dorobăț.

 

După 2 ani în care s-a specializat în Franța, dr. Răzvan Radu, medic neurolog cu competență în neuroradiologie intervențională, care profesează în cadrul SUUB, s-a întors în țară pentru a ajuta pacienții cu AVC.

„Noi am făcut primii pași, ca să avem o rețea de tratare a Accidentelor Vasculare Cerebrale, și am dezvoltat partea de tromboliză. Acum mai avem o etapă și anume să dezvoltăm partea de tratamente endovasculare și asta era o mare provocare, să aducem România la ratele de tratament care sunt deja consacrate în țările din Europa de Vest, și cu chestia asta să aducem un plus societății în primul rând, în sensul ca să reducem atât de mult dizabilitatea în AVC, cât să vedem niște beneficii pe care le obținem daca tratăm AVC. Și asta înseamnă beneficii economice pentru țară. Până la urmă, pentru că acești pacienți care, odată trecând prin procesul de trombectomie, le este redusă dezabilitatea, nu vor mai avea nevoie de îngrijiri, nu vor mai avea nevoie de oameni din familie care să nu muncească și să stea acasă pentru ei să îi îngrijească și, astfel, un cerc economic se închide și avem un beneficiu. Iar pentru tine să vezi că și tara din care provii este colorată într-o culoare care arată că și aici se tratează pacienții, că poți să ai aceeași șansă dacă faci un AVC în România sau dacă îl faci în Franța sau altundeva, este un lucru foarte plăcut să știi că ai fost acolo și ai pus și tu umărul la acest lucru”, a spus dr. Răzvan Radu.

 

Pacienții prezenți la dezbatere au au subliniat importanța recunoașterii semnelor AVC.

Ovidiu Ionescu, pacient – 41 de ani: „Toți se gândesc că nu li se poate întampla lor asta. Nu am știut, nu am conștientizat, dar m-a durut capul îngrozitor. Am avut o noapte în care nu m-am putut odihni deloc. A doua zi, la prânz, nu mai puteam de durere de cap, și atunci a fost momentul în care am fost dus la spital de către soția mea. Am stat internat 19 zile. Accidentul vascular cerebral mi-a schimbat viața. Am mai multă grijă acum, pentru că am mai primit o șansă. Uitați-vă la mine, sunt super bine. Și sunt recunoascător”, a povestit Ovidiu Ionescu.

Anca Duma, 35 de ani, pacientă cu AVC, voluntar ALIA: „Sunt o supraviețuitoare a unui accident vascular cerebral hemoragic, care s-a întâmplat în vara lui 2022. Anul trecut, spitalele din Bucuresti mi-au fost casă, fiind internată peste 21 de zile atunci când s-a întâmplat. Eu sunt o norocoasă! După toată experiența asta, îmi doresc să se vorbească mai mult despre AVC, despre semnele acestei boli, cum să le recunoști și ce trebuie să faci, despre faptul că și tinerii pot să treacă prin asta. AVC nu mai e de multă vreme doar o boală a vârstnicilor. E important să facem prevenție”, a îndemnat Anca Duma.

 

Liliana Curea, președinte ALIA, organizatorul evenimentului, a subliniat că Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral susține dezvoltarea de politici publice de sănătate în privința AVC, încă de la înființare.

„De când am început activitatea, ALIA este un partener activ atât pentru persoanele care au suferit un AVC, pentru comunitate, dar și pentru autorități. Susținem dezvoltarea de politici publice de sănătate în privința AVC. Este important că semnalele noastre au început să își găsească răspunsuri în proiecte dedicate acestei patologii și sunt convinsă că doar împreună – medici, pacienți, autorități, jurnaliști – putem identifica nevoile reale ale persoanei cu AVC, astfel încât ele să fie rezolvate. Împreună putem fi mai puternici decat un AVC!”, a declarat Liliana Curea, care a atras atenția că, din păcate, în România, doar 1 din 7 pacienti cu AVC beneficiază de intervenție endovasculară, adică de trombectomie, pentru că încă avem prea puține centre în care se realizează această procedură șiprea puțini medici specializați.

 

* ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral reprezintă cea mai importantă comunitate care reunește pacienți, medici, jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, implicați în lupta împotriva Accidentului Vascular Cerebral (AVC).

„Împreună putem fi mai puternici decât un AVC! Prevenim, Recunoaștem, Tratăm!”, este sloganul sub care s-a desfășurat evenimentul organizat de ALIA, la Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila”, cu suportul logistic al Sanatatea Press.