Medicii de familie, cei din ambulatoriile de specialitate și stomatologii scapă de ANMCS

Deputații au aprobat, astăzi, proiectul de Lege prin care cabinetele acestor categorii de medici sunt exceptate de la acreditarea Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.

 

Plenul Camerei Deputaților a adoptat astăzi, cu majoritate de voturi, proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății prin care Cabinetele medicilor de familie, cele de medicină dentară și ambulatoriile de specialitate sunt exceptate de la prevederile Legii 185/2017, prin care toate unitățile sanitare ar fi fost obligate să se supună acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

Practic, în urma votului deputaților, decizional în acest caz, doar spitalele vor mai fi nevoite să dețină acreditarea ANMCS, puternic contestată de medicii de familie, de specialiștii din ambulatoriile de specialitate și de stomatologi, care acuzau „taxele prea mari și criteriile imposibil de aplicat în România” impuse de ANMCS, despre care susțineau că este „a patra instituție” care le cntrolează.

Proiectul de lege adoptat în Camera Deputaților prevede exceptarea formelor de exercitare a profesiei de medic care prestează servicii de medicină de familie și medicină dentară, a cabinetelor medicale din ambulatoriul de specialitate organizate conform O.G. 124/1998 și a Legii nr. 31/1990, a laboratoarelor de analize medicale și de anatomie patologică de la prevederile Legii nr. 185/2017. A fost introdusă, de asemenea, precizarea clară că Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate nu se aplică unităților farmaceutice-farmacii și oficine cu circuit deschis.

 

Inițiator și susținător al proiectului, deputatul social democrat buzoian Sebastian Radu consideră că exceptarea era necesară din mai multe puncte de vedere, printre acestea fiind procedurile de acreditare impuse de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate foarte costisitoare, neaccesibile financiar cabinetelor de medicină de familie, îngreunarea modului de funcționare a unităților sanitare și a desfășurării actului medical prin introducerea unor forme de control complementare celor deja existente sau lipsa de predictibilitate a costurilor care ar putea afecta un cabinet de medicină de familie sau medicină dentară din cauza întârzierii elaborării standardelor de către ANMCS.

„Exceptarea acestor unități medicale era absolut necesară. Avem în cazul lor, deja, instituții ale statului abilitate în cuantificarea actului medical precum Direcția de Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentiști din România, instituții care deja sunt garanți ai calității actului medical. În plus, chiar profesia de medic de familie sau medic dentist înseamnă, în primul rând, o calitate crescută a actului medical în beneficiul pacientului, deoarece un pacient nemulțumit înseamnă alți zece pacienți pierduți”, a declarat Sebastian Radu, după votul de astăzi, menționând că proiectul de Lege a primit 269 de voturi favorabile, în contextul în care au fost prezenți 272 de deputați.

 

Medicii consideră că era normală această decizie, în contextul în care ei sunt, deja, acreditați și evaluați de alte instituții care au competență în acest domeniu. „Noi suntem deja trecuți prin avaluarea profesională a Colegiului Medicilor, Direcția de Sănătate Publică nu ne dă avizul de funcționare dacă nu îndeplinim criteriile din Legea Sănătății, iar Casa de Asigurări de Sănătate nu încheie cu noi contractele de prestări servicii dacă nu corespundem unor criterii corespunzătoare profesionale și de dotare. În plus, acreditarea ANMCS  presupunea îndeplinirea a 48 de criterii dintre care unele nu puteau fi îndeplinite în România, cel puțin în acest momemnt, iar costurile pe care am fi fost nevoiți să le suportăm erau foarte mari”, a precizat dr. Angela Mazdrag, președintele Patronatului Medicilor de Familie buzoieni.

De aceeași părere sunt și medicii stomatologi, ca și medicii specialiști din ambulatoriu, care la rândul lor au contestat actul normativ prin care erau obligați să dețină acreditarea ANMCS. Mai mult, reprezentanții laboratoarelor de analize medicale au invocat acreditarea RENAR, pe care sunt ibligați să o dețină și care consideră că este superioară oricărei evaluări pe care ar fi făcut-o ANMCS.

 

Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate este o instituție înființată pe structura fostei Comisii Naționale de Acreditare a Spitalelor, care avea ca atribuție acreditarea spitalelor, avându-l președinte pe medicul Vasile Cepoi, fost ministru al Sănătății și secretar de Stat în același minister, în mai multe guverne.

Sănătatea Buzoiană a scris, la sfârșitul anului trecut, că acreditarea unităților medicale din ambulatoriu, gândită de ANMCS „pe repede-nainte”, risca să lase pacienții fără asistență medicală primară, în ambulatoriu și fără analize medicale din cauza taxelor mari impuse și a criteriilor greu de îndeplinit sau, în cel mai bun caz, să-i oblige să plătească o parte din aceste servicii, pentru ca medicii să nu pună „lacătul pe ușă”.

Și Colegiul Medicilor a luat atunci atitudine, susținând că standardele de acreditare propuse de ANMCS sunt exagerate și trebuie regândite, solicitând amânarea, cu cel puțin 6 luni – 1 an, a implementării legii acreditării unităților medicale din ambulatoriu. Fiecare colegiu județean a formulat un set de propuneri în acest sens, pe care le-au transmis ANMCS, CNAS, Ministerului Sănătății și celorlalte autorități ale statului, încercând să găsească o rezolvare la această problemă, care se adăuga celorlalte existente în sistemul medical din România.

 

La momentul respectiv, dar și ulterior, ANMCS a susținut că nici criteriile nu sunt atât de drastice și că taxele vor fi mai mici decât cele percepute de CNAS, dar s-a dovedit, ulterior, că nu era așa, iar medicii au ripostat. La începutul acestui an, medicii de familie, specialiștii din ambulatoriile de specialitate, stomatologii și reprezentanții laboratoarelor de analize medicale au solicitat Parlamentului exceptarea lor de la prevederile Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, ce prevede obligativitatea acreditării tuturor cabinetelor medicale de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

În cele din urmă, un alt proiect de lege, care prevede exceptarea cabinetelor de la acreditarea prin ANMCS, a ajuns în Parlament și a fost adoptat în luna octombrie de Senat. Ieri, proiectul de act normativ a primit aviz favorabil în Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, iar astăzi a fost adoptat. Camera Deputaților fiind decizională, Legea urmează să fie trimisă la promulgare, după care va fi aplicată.

„Mă bucur că în acest caz a învins rațiunea. Am avut timp, un an de zile, să observăm această Lege 185/2017 și efectele sale și am avut curajul să recunoaștem că are nevoie de modificări. În continuare vom analiza rolul Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate, instituție utilă pentru societatea noastră, dar al cărei mod de funcționare are nevoie de o redefinire, deoarece confruntarea cu o creștere a birocrației ar duce la scăderea calității actului medical, efect invers al celui dorit de Legea 185/2017”, conchide Sebastian Radu.