Senatorii au fost de acord ca medicii să se poată pensiona la 67 de ani
Votul decisiv va veni însă din Camera Deputaților, proiectul de lege adoptat de Senat urmând să ajungă și în dezbaterea acestui for, care are rol decizional.
La jumătatea acestei săptămâni a fost făcut un prim pas în direcția promulgării unui document legislativ care să le dea dreptul medicilor să profeseze încă doi ani după vârsta legală de pensionare, care este de 65 de ani. Prelungirea acestei perioade s-ar putea face la cererea medicilor ajunși la vârsta pensionării, dar care doresc să își mai continue activitatea.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie de modificarea articolului 391 din Legea Sănătății, care face referire la condițiile de pensionare în cazul personalului medical. Un proiect în acest sens a fost trimis spre dezbatere în Parlament, iar Senatul a făcut ieri primul pas către adoptarea sa, acordând vot favorabil documentului.
După ce a primit avizul senatorilor, proiectul legislativ va fi trimis spre dezbatere și în Camera Deputaților, care are calitatea de for decizional. Votul deputaților va fi, prin urmare, unul decisiv, dar este puțin probabil că aceștia se vor opune modificării legislației în domeniul Sănătății care le-ar permite medicilor să profeseze până la 67 de ani, având în vedere criza de specialiști cu care se confruntă sistemul medical la ora actuală.
Respectivele modificări prevăd că medicii, indiferent de sex, pot solicita prelungirea activității, odată ajunși la vârsta legală de pensionare, având astfel posibilitatea să mai profeseze încă doi ani, până la vârsta de 67 de ani.
Prelungirea acestei perioade se face însă doar la cerere, așa că medicii care nu doresc să își mai continue activitatea, pot să iasă la pensie la 65 de ani, așa cum se întâmplă și în prezent. Cei care doresc să profeseze în continuare, trebuie să depună o cerere în acest sens, cu cel puțin trei luni înaintea împlinirii vârstei de 65 de ani, documentul fiind adresat unității în care au fost angajați în anul anterior împlinirii vârstei legale la care au dreptul să se pensioneze.
Principalul motiv pentru care se dorește prelungirea activității profesionale a medicilor care solicită acest lucru este deficitul de personal din sistemul public de sănătate, datorat în special fenomenului care a fost denumit „exodul medicilor”, iar faptul că mulți dintre medicii care la ora actuală se pensionează sunt „curtați” de unitățile medicale private, care le valorifică experiența profesională cu succes, este încă un argument care a stat la baza actului normativ.
Tot în ședința de ieri, senatorii au respins proiectul de lege care prevedea interzicerea utilizării țigărilor electronice în spații publice. Proiectul prevedea că folosirea ţigaretelor electronice este asimilată ţigărilor obişnuite şi, drept urmare, trebuie interzisă în spaţiile publice închise. Inițiatorii solicitau ca „prin fumat să se înţeleagă orice consum voluntar de fum, vapori sau aerosoli, acest consum fiind interzis în spaţii publice închise, mijloace de transport în comun, spaţii închise la locul de muncă sau în preajma locurilor de joacă pentru copii”. Totodată în expunerea de motive se arată că actualmente, legea defineşte fumatul prin prisma arderii tutunului şi a inhalării fumului. „Ţigările electronice şi dispozitivele ce încălzesc tutunul nu ard materia vegetală, ci produc aerosoli. Drept urmare, nu este interzis consumul acestora în spaţiile publice, conform legislaţiei în vigoare. Or, necunoscând impactul pe care aceste produse îl pot avea asupra sănătăţii consumatorilor sau a persoanelor din jur, este necesară extinderea sensului legii prin interzicerea acestor produse în spaţii publice închise”, se mai arată în document.
Preşedintele Comisiei de Sănătate, senatorul Laszlo Atilla, a catalogat proiectul de lege ca fiind unul superficial, prin urmare, documentul fiind respins cu 74 de voturi împotrivă, 9 pentru si 5 abțineri. Și în acest caz decizia finală aparține Camerei Deputaților, în calitate de for decizional.
Tot la Senat se află în dezbatere un proiect de lege care vizează nivelul de zahăr din băuturile nealcoolice, la care deputatul buzoian Sebastian Radu, membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, este coiniţiator.
