Ora de iarnă și efectele schimbării asupra organismului
Chiar dacă vom dormi cu o oră în plus, organismul se adaptează uneori cu dificultate la noul ritm de viață, iar persoanele mai sensibile sau cu afecțiuni cronice pot suferi de insomnie, iritabilitate, oboseală, anxietate și chiar atacuri de cord sau accidente vasculare cerebrale.
În noaptea de sâmbătă spre duminică (29/30 octombrie), România trece la ora de iarnă. Astfel, ora 4.00 devine ora 3.00, iar ziua de duminică areva avea 25 de ore, fiind ziua cea mai lungă a anului.
Este posibil să fie ultimul an în care România mai folosește sistemul de trecere la ora de vară și de iarnă, care presupune ajustatarea cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia mai bine de lumina naturală (vara se dă ceasul cu o oră înainte, iar iarna, cu o oră înapoi). Comisia Europeană a propus încă din 2018, ca începând cu toamna anului 2021 să nu se mai schimbe ora, ținând cont că foarte mulți oameni sunt bulversați de decalarea rutinei zilnice, dar pandemia și războiul din Ucraina au făcut ca proiectul să nu fie concretizat.
O oră de somn în plus ar trebui să ne bucure, dar medicii ne avertizează că, în timp ce pentru anumite persoane adaptarea la noua oră se face aproape firesc, persoanele mai sensibile și cele cu probleme psihice psihice sau alte afecțiuni cronice sunt puternic influențate, iar organismul lor poate suferi anumite dereglări, cel puțin în perioada de acomodare, care de obicei este de una-două săptămâni.
Medicii atrag atenția că în primele 10-15 zile după schimbarea orei se diminuează calitatea somnului multor persoane, iar în același timp crește riscul de infarct cu 5-10 procente. „Cele mai afectate sunt persoanele tinere, active din punct de vedere profesional și cele care suferă deja de boli cardiace”, spun medicii cardiologi.
Dr Lhuana Zissu
Modificarea orei de trezire generează un şoc pentru organism, care va avea diferite reacții pentru a se adapta. Astfel, sistemul cardiovascular s-ar putea deregla, manifestând oscilaţii ale tensiunii arteriale şi ale pulsului, dar ne poate afecta și echilibrul nutriţional, dându-ne peste cap întreg metabolismul. „Ceasul nostru biologic intern, care controlează funcțiile fiziologice de bază, are o anumită perioadă propice pentru fiecare activitate, în cele 24 de ore ale zilei (ritm circadian). De exemplu, înainte de trezire, acest ceas intern ne pregătește să ne trezim. Epifiza oprește producția de melatonină (hormon al somnului) și începe să se elibereze cortizol, așa-zisul hormon de stres, care reglează metabolismul. De asemenea, respirația și tensiunea arterială crec, inima bate mai repede și temperatura corpului crește ușor. Modificare orei de trezire și creșterea numărului orelor de întuneric tulbură acest ritm și generează un stres la care organismul reacționează prin creșterea activității sistemului nervos simpatic și a nivelului citokinelor proinflamatorii, determinând modificări la nivel cardiovascular și neuropsihic”, explică dr. Lhuana Zissu, medic urgentist, director Serviciul Județean de Ambulanță Buzău.
Medicul spune că este nevoie de câteva zile sau chiar săptămâni pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei. Persoanele matinale sunt afectate diferit de schimbarea orei, față de cele care preferă să stea noaptea până târziu. „Noctambulii” se vor adapta mai greu la schimbarea orei primăvara, în timp ce „matinalii” sunt mai afectați de trecerea la ora de iarnă. Unele persoane sunt chiar incapabile să se adapteze la schimbarea orei și au nevoie de ajutorul unui medic sau al unui psiholog, la fel cum există și mulți oameni pentru care schimbarea orei trece aproape neobservată. Printr-o planificare corespunzătoare a activităților zilnice și evitarea suprasolicitării nervoase prin consum exagerat de cafea și prin evitarea unor situații conflictuale, cei mai mulți oameni vor putea evita efectele nedorite.
„Foarte important este, de asemenea, ca persoanele diagnosticate cu afecțiuni cardiace sau psihiatrice să respecte cu strictețe recomandările medicului curant, să-și administreze medicația și să evite situațiile conflictuale. Mișcarea în aer liber și o alimentație bogată în fructe și legume proaspete au un efect benefic în combaterea efectelor negative ale schimbării orei”, mai spune dr. Zissu, reamintind că vitamina C este o armă excelentă împotriva oboselii.
Dr. Maria Crisache
Medicii psihiatri consideră că pentru mulți oameni, această schimbare generează o stare generală deteriorată, întrucât ritmul biologic este dereglat. Deși nu nu există un consens cu privire la beneficiile şi daunele generate de mecanismul de schimbare a orei, medicii spun că persoanele care suferă de diferite afecţiuni, dar şi copiii şi vârstnicii vor resimţi mai puternic trecerea la ora de iarnă. În primele câteva zile după schimbarea orei, mulți dintre aceștia suferă de astenie, apatie, irascibilitate, anxietate, insomnie, tulburări de concentrare şi de memorie, dureri de cap, scăderea sau creşterea poftei de mâncareo, boseală în timpul zilei și reducerea funcției imunitare. Îngrijorător este însă faptul că atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale, accidentele de circulație și accidentele de muncă sunt mai frecvente în primele săptămâni după schimbarea orei.
„Persoanele mai sensibile pot fi influențate de schimbarea orei, în primul rând pentru că se autosugestionează şi astfel pot resimți unele tulburări ale ritmului de somn. De obicei nu este o problemă gravă, iar majoritatea oamenilor se acomodează în câteva zile. Există însă persoane mai sensibile sau care suferă de anumite boli cronice, pentru care schimbarea orei le poate da peste cap ritmul de zi cu zi și chiar le poate afecta sănătatea pentru una-două săptămâni. În această perioadă pot resimţi o stare de oboseală accentuată, lipsă de energie sau au o predispoziție la depresie dacă suferă deja de anumite afecțiuni psihice. De aceea, numărul sinuciderilor creşte în perioada imediat următoare schimbării orei, iar în această perioadă, când se adaugă și presiunea și stresul socio-economic actual, riscurile de infarct și accident vascular cerebral sunt mai mari”, explică medicul psihiatru Maria Cristache, menționând că dereglarea ceasului biologic poate duce la tulburare afectivă sezonieră.
Efectele schimbării orei asupra organismului uman sunt consemnate și de specialiştii de la Glasgow University care au realizat un studiu a care au participat peste 3.000 de adulţi din Marea Britanie şi în urma căruia s-a demonstrat că, odată cu schimbarea orei, în ultimul weekend al lunii octombrie, calitatea somnului are de suferit. Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au declarat că se simt mai energici şi mai fericiţi înaintea trecerii la ora oficială de iarnă, dar beneficiile lenevirii din ultima duminică a lui octombrie dispar rapid și în zilele următoare s-au simțit mai rău decât atunci când dormeau mai puţin.
Un alt studiu, realizat de Universitatea Texas A&M, arată că odată cu trecerea la ora de iarnă crește și riscul de accidente rutiere, atât în noaptea dintre sâmbătă și duminică, cât și în zilele săptămânii următoare, atât pentru cei care se află în spatele volanului, cât și pentru pietoni. Potrivit cercetătorilor texani, riscul de accidente rutiere crește noaptea cu aproximativ 7% față de perioada anterioară, iar dimineața, riscul este chiar cu 14% mai ridicat. Chiar în lipsa tulburărilor de somn se presupune că haosul din trafic este cauzat de faptul că organismului îi este dificil să se acomodeze cu schimbarea orei și ritmului biologic, iar adaptarea la noul ritm de viață poate duce la stări acute de oboseală și simțurile nu vor fi la fel de ascuțite ca de obicei.
În 2001, Uniunea Europeană a decis ca toate statele membre să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie şi la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie. Din 2018 a început să se discute, însă, despre renunţarea la schimbarea orei, care are şi efecte nedorite, inclusiv în planul sănătății.
Comisia Europeană a lansat şi o consultare publică, în urma căreia a primit 4,6 milioane de răspunsuri, din care 84% au fost în favoarea renunţării la sistemul schimbării orei, în timp ce doar 16% au dorit păstrarea sistemului. În consecinţă, s-a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, dar s-a lăsat statelor membre libertatea de a alege dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Pentru o tranziţie fără probleme la nivel european, fiecare stat membru ar fi trebuit să comunice, până în aprilie 2020, dacă intenţionează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă, astfel încât statele care vor să menţină permanent ora de vară să facă ultima modificare în ultima duminică din martie 2021 (27 spre 28 martie 2021), iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard), în ultima duminică din octombrie 2021 (30 spre 31 octombrie 2021). Situaţia specială apărută în urma pandemiei de coronavirus și criza conflictului dintre Rusia și Ucraina au făcut însă ca această decizie să fie amânată.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Din 1943, trecerea la ora de vară a fost suspendată, dar s-a reintrodus în 1979. Actuala formulă de schimbare a orei în funcție de anotimp este în vigoare în România din anul 1997.
Ideea schimbării orei i-a aparținut politicianului american Benjamin Franklin, în 1784, după ce a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și eficiența acestora.
Germania și Austro-Ungaria au fost primele care au implementat această schimbare la nivel național, începând cu 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie), apoi Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.
Ora de vară este în prezent implementată în peste 70 de state, dar perioada variază de la o ţară la alta. Aceasta a avut ca scop folosirea cât mai mult timp posibil a luminii soarelui, economisindu-se astfel resursele energetice care s-ar fi consumat în timpul desfășurării activităților umane pe lumină slabă.
Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei este susținută însă de faptul că economiile de energie realizate în urma trecerii la ora de vară sunt minore, în schimb sunt resimțite efecte negative asupra sănătăţii.
Din aceste motive, ţări precum Rusia şi Ucraina au renunţat la schimbarea orei în 2011, iar Georgia şi mai multe state din Asia Centrală au renunţat încă din anul 2000.
